Mă îndoiesc, deci gândesc. Gândesc, deci exist.

Monday, December 26, 2011

New Year's resolution...

Se apropie cu pasi repezi anul 2012. Cu totii ne dorim ceva mai bun in anul urmator, cu totii ne promitem ca vom deveni mai buni, cu totii speram la impliniri profesionale sau personale, cu totii ne dorim sa fim mai fericiti.
Sunt multe promisiuni pe care ni le facem in pragul intrarii in noul an, unele usor de indeplinit, unele posibile, unele imposibile.
Insa de multe ori, ceea ce ne propunem uitam sa mai si realizam. In febra sarbatorilor si a distractiei de "revel", promitem... pardon, NE promitem marea cu sarea, insa dupa ce ne mai linistim, parca nu ne mai trebuie nici marea... nici sarea.
Ce promisiuni ne facem?! Pai de la cele mai "pamantesti" precum : o sa merg la sala, o sa citesc mai mult, o sa mananc mai sanatos, o sa ma las de fumat, n-o sa mai stau atat pe facebook, o sa calatoresc nu-stiu-unde, o sa-mi gasesc un job mai bun etc... pana la cele mai "emotionale": n-o sa mai fiu asa stresat/a la munca, o sa ma bucur mai mult de viata, o sa fiu independent/a... si evident, o sa-mi gasesc sufletul pereche!
Intrebare... de ce uitam de ele?
Se considera ca promisiunile astea au scopul de a ne face mai buni, mai fericiti. In ce moment nu ne mai dorim asta? Cand inceteaza promisiunea si mai ales, de ce nu suntem suparati pe noi insine ca ne-am dezamagit? Ne-am supara pe oricine ne-ar promite ceva si nu s-ar mai tine de promisiune, nu?
Dar cumva, vad ca pe noi ne iertam... desi ce ne promitem singuri e mult mai important decat promisiunea altora.
Nu mi-am promis multe in anii trecuti si nu-mi promit nici acum.
De Coca-Cola n-o sa ma las, de laptop n-o sa ma despart... sa calatoresc o voi face in continuare.
Altele care ma privesc in mod direct, n-am. Nu ma schimb.

Spuneam mai sus ca unii isi doresc sa-si gaseasca sufletul pereche. Pot scrie mii de cuvinte pe aceasta tema, dar prefer sa las paragraful de mai jos sa vorbeasca in locul meu.

Two little words, one big concept. A belief that someone, somewhere is holding the key to your heart... and your dream house. All you have to do is find them.
So, where is this person?
And if you loved someone and it didn't work out, does that mean they weren't your soul mate?
Were they just a runner-up contestant in this game-show called "Happily ever after"?
And as you move, from age box to age box and the contestants get fewer and fewer are your chances of finding your soulmate less and less?
Soulmates... reality or torture device?

Distractie placuta de revel si Un An Nou Fericit cu impliniri personale si profesionale!

Thursday, December 22, 2011

Scrisoare de adult... catre Mos Craciun...

Draga Mosule,
A mai trecut un an si poate crezi ca, desi sunt si eu mai mare, nu mai cred in tine. Iti spun numai sa nu cumva sa pui la indoiala trecerea ta si-n acest an pe la mine! Sa nu crezi ca sunt "prea mare"... 
Dar stai, ca mai vreau sa-ti spun ceva: atata vreme cat voi avea cu cine sa impart daruri, zambete, imbratisari si emotiile sarbatorilor sa stii ca voi crede in tine! Pentru ca aceste zambete, imbratisari si daruri (modeste in vremurile astea) impartite cu cei dragi mie in Seara de Ajun... sunt de fapt tot ce mi-am dorit vreodata, de la tine... 
Nu vreau multe lucruri de la tine Mosule... vreau sa vad zambete pe fetele celor dragi. Si asa stiu ca existi! 
Pentru mine personal nu-mi doresc foarte multe... iar ce vreau eu, nu se poate. 
Poate ca as fi vrut sa apreciez mai mult niste lucruri, locuri, persoane, sentimente pe care acum nu le mai pot trai.  
As vrea sa fiu din nou copil! Vreau sa am grijile unui copil, nu cele ale unui adult. Vreau sa ma bucur de viata precum un copil, nu ca un adult... Vreau sa visez ca un copil, nu ca un adult. 
Vreau sa-ti scriu scrisoare de copil, nu de adult...
Te astept, Mosule!

Si dupa cum spune si Tudor Chirila "orice ar fi, de Craciun nicio persoana singura nu trebuie sa se lase prada sentimentului de nefericire"... va doresc din tot sufletul un Craciun linistit alaturi de cei dragi si un An Nou fericit cu cat mai multe impliniri!
Iar daca vreti, scrieti-i mosului o "scrisoare de adult" mai jos... cred ca va ajunge la EL! ;)

Friday, December 16, 2011

This was the world I was born into...

In 1987, the world was a different place.

There was no Google yet. Or Yahoo. Or Facebook, for that matter.

In 1987, the year of your birth, the top selling movie was Fatal Attraction. People buying the popcorn in the cinema lobby had glazing eyes when looking at the poster.

Remember, that was before there were DVDs. People were indeed watching movies in the cinema, and not downloading them online. Imagine the packed seats, the laughter, the excitement, the novelty. And mostly all of that without 3D computer effects.

Do you know who won the Oscars that year? The academy award for the best movie went to The Last Emperor. The Oscar for best foreign movie that year went to Babette's Feast. The top actor was Michael Douglas for his role as Gordon Gekko in Wall Street. The top actress was Cher for her role as Loretta Castorini in Moonstruck. The best director? Bernardo Bertolucci for The Last Emperor.

In the year 1987, the time when you arrived on this planet, books were still popularly read on paper, not on digital devices. Trees were felled to get the word out. The number one US bestseller of the time was The Tommyknockers by Stephen King. Oh, that's many years ago. Have you read that book? Have you heard of it?

In 1987... Aretha Franklin becomes the first woman inducted into the Rock and Roll Hall of Fame. Pennsylvania Treasurer Budd Dwyer shoots and kills himself with a revolver during a televised press conference after being found guilty on charges of bribery, fraud, conspiracy, and racketeering. The last Ohrbach's department store closes in New York City after 64 years of operation. British Airways is privatised and listed on the London Stock Exchange. Supernova 1987A, the first "naked-eye" supernova since 1604, is observed. U.S. President Ronald Reagan addresses the American people on the Iran-Contra Affair, acknowledging that his overtures to Iran had 'deteriorated' into an arms-for-hostages deal. The Simpsons cartoon first appears on The Tracy Ullman Show. Rudolf Hess is found dead in his cell in Spandau Prison. Hess, 93, is believed to have committed suicide by hanging himself with an electrical flex. He was the last remaining prisoner at the complex, which is soon demolished. NASCAR driver Bill Elliott sets all time fastest lap at Talladega Superspeedway, with 212.8 miles per hour. Lieutenant Colonel Sitiveni Rabuka executes a bloodless coup in Fiji. Nineteen year-old West German pilot Mathias Rust evades Soviet air defenses and lands a private plane on Red Square in Moscow. He is immediately detained. The first ever Edgefest festival takes place at Molson Park in Barrie, Ontario. Guns N' Roses release their debut album, Appetite For Destruction. The Federal Communications Commission rescinds the Fairness Doctrine, which had required radio and television stations to "fairly" present controversial issues. Unknown perpetrators hijack the signal of WGN-TV for about 20 seconds, and WTTW for about 90 seconds, and displays a strange video of a man in a Max Headroom mask. The video game of the day was The Legend of Zelda.

That was the world you were born into. Since then, you and others have changed it.

The Nobel prize for Literature that year went to Joseph Brodsky. The Nobel Peace prize went to Óscar Arias Sánchez. The Nobel prize for physics went to Johannes Georg Bednorz and Karl Alexander Müller from West Germany for their important break-through in the discovery of superconductivity in ceramic materials. The sensation this created was big. But it didn't stop the planets from spinning, on and on, year by year. Years in which you would grow bigger, older, smarter, and, if you were lucky, sometimes wiser. Years in which you also lost some things. Possessions got misplaced. Memories faded. Friends parted ways. The best friends, you tried to hold on. This is what counts in life, isn't it?

The 1980s were indeed a special decade. The Soviet-Afghan war goes on. Eastern Europe sees the collapse of communism. Policies like Perestroika and Glasnost in the Soviet Union lead to a wave of reforms. Protests are crushed down on Tiananmen Square in China. Ethiopa witnesses widespread famine. Nicolae Ceausescu is overthrown. The AIDS pandemic begins. The role of women in the workplace increased greatly. MTV is launched in the US. There is opposition against Apartheid in South Africa as well as worldwide. Heavy Metal and Hard Rock bands are extremely popular. The rise of Techno music begins. Originally primarily played on campus radio stations, College Rock enters the scene with bands like the Pixies, REM and Sonic Youth. The Hip Hop scene continues to evolve. Teletext is introduced. Gay rights become more widely accepted in the world. Opposition to nuclear power plants grows. The A-Team and Seinfeld are popular on TV. US basketball player Michael Jordan bursts on the scene. Super Mario Bros, Zelda's Link, and Pac-Man gain fame in video games. People wear leggings, shoulder pads and Ray-Ban sunglasses.

Do you remember the movie that was all the rage when you were 15? Signs. Do you still remember the songs playing on the radio when you were 15? Maybe it was How You Remind Me by Nickelback. Were you in love? Who were you in love with, do you remember?

In 1987, 15 years earlier, a long time ago, the year when you were born, the song La Bamba by Los Lobos topped the US charts. Do you know the lyrics? Do you know the tune? Sing along.

Para bailar la Bamba
Para bailar la Bamba
Se necesita una poca de gracia
Una poca de gracia
Pa mi y pa tiv Ahi arriba ahi arriba
Ahi arriba ahi arriba
Por ti sere
Por ti sere
Yo no soy Marinero
Yo no soy Marinero
Soy Capitan soy Capitan

There's a kid outside, shouting, playing. It doesn't care about time. It doesn't know about time. It shouts and it plays and thinks time is forever. You were once that kid.

When you were 9, the movie Dragonheart was playing. When you were 8, there was Jumanji. When you were 7, there was a Disney movie out called Pocahontas. Does this ring a bell?

6, 5, 4, 3, 2, 1... it's 1987. There's TV noise coming from the second floor. Someone turned up the volume way too high. The sun is burning from above. These were different times. The show playing on TV is Remington Steele. The sun goes down. Someone switches channels. There's Thirtysomething on now. That's the world you were born in.

Progress, year after year. Do you wonder where the world is heading towards? The technology available today would have blown your mind in 1987. Do you know what was invented in the year you were born? The Cholesterol Drug Statin. Digital Light Processing. Electronically-controlled Continuously Variable Transmission.

Have you ever seen me? I'm the future
I represent how it's gonna be, I'm the future
Born in 1987, I'm the future
Party people get ready, it's the future

That's from the song The Future by Bow Wow.

In 1987, a new character entered the world of comic books: Mister Sinister. Bang! Boom! But that's just fiction, right? In the real world, in 1987, Aaron Carter was born. And Joss Stone. Tom Felton, too. And you, of course. Everyone an individual. Everyone special. Everyone taking a different path through life.
It's 2011.

The world is a different place.

What path have you taken?

Saturday, December 10, 2011


Stiti sentimentul de tristete pe care-l aveti cand va aduceti aminte de momente fericite?
De ce simtim tristete? Pentru ca momentul fericit s-a incheiat? Pentru ca n-am stiut sa ne bucuram de el asa cum ar fi trebuit? Sau poate doar realizam ca nu am fost atat de fericiti pe cat credeam ca suntem. Si atunci am fi tristi doar pentru ca am fost dezamagiti.
Dar de ce  ne schimbam sentimentul odata cu trecerea timpului? De ce un moment fericit nu ne poate face nimic altceva decat fericiti si peste un an... doi... sapte! De ce il regretam? De ce sa regretam emotia si sentimentul de atunci, pentru ca in acel moment am simtit cel mai pur sentiment de fericire. Si-am zambit. De ce nu mai zambim cu aceeasi emotie si dupa ce momentul s-a incheiat?
E adevarat ca viata ta merge inainte nu inapoi si ca nu poti trai in trecut, dar nici nu-l poti sterge. Oricat de dezamagit ai fost, oricat de mult ai vrea sa uiti, intotdeauna va exista ceva sau cineva care sa-ti aduca aminte de el.
Eu nu regret nimic din ce am zis, facut, gandit. Pentru ca in momentul respectiv era cel mai potrivit lucru pe care-l puteam face. Si chiar daca am fost (de multe ori) dezamagita, nu mi-as trai viata in niciun alt fel decat am trait-o pana acum.
Cred cu tarie ca toate se-ntampla cu un rost. Toate momentele frumoase sau mai putin frumoase iti apar in viata ca sa te formeze ca om. E important sa stii sa inveti din orice, e important sa le apreciezi, e important sa crezi ca viata ta e exact asa cum trebuie sa fie. Cum meriti sa fie! Si e important sa te lupti pentru ea. E important sa lasi viata sa te faca fericit.
Totul in viata este temporar. Daca lucrurile merg bine, bucura-te de ele pentru ca nu vor tine la nesfarsit. Daca lucrurile merg prost, nu-ti face griji. Nici ele nu pot tine pentru totdeauna.
E important sa visezi! Si nu lasa pe nimeni sa te faca sa crezi ca nu meriti ce iti doresti.

Viitorul il incepi acum...

Tuesday, December 6, 2011

Hai sa "ne" radem...

Poza de mai sus a strans (la ora scrierii acestei postari) peste 1 300 "Like-uri" , vreo 400 comentarii si peste 400 share-uri (and still counting) pe pagina Bancuri, de pe facebook.
Trecem peste faptul ca e un trucaj, tre' sa fii un pic... nedus la scoala... sa nu-ti dai seama. In primul rand intrebarea aia n-are nicio legatura cu limba engleza si in al doilea rand, A,B, D, C ... ???
Dar nu asta m-a facut sa scriu aceasta postare... ci "pofta" romanilor de a zice "hahaha... ce proasta e!"
Abia asteptam ocazia de a "ne rade" de prostia (nestiinta) altora, nu care cumva sa ne uitam in propria gradina, sau chiar in oglinda. Pai intrebati voi niste romanasi d'astia mai... trendy (ca sa nu zic pitzipoance si cocalari) pe ce continent se afla, de exemplu, Nepal. Sau hai si mai usor, intrebati-i de Turcia. Oare cati vor stii ca Turcia e pe 2 continente?
Nu stiti unde sa gasiti "grupul tinta"? Intrati la poza asta si gasiti cateva sute. Ii recunoasteti dupa comentariul lasat "pffff... ce proasta e!"
Situatia ar fi chiar amuzanta daca n-ar fi trista.
In cazul in care cineva nu stie unde se afla Romania (si fiti siguri ca sunt milioane de cazuri) nu prea as categorisi acele persoane ca fiind "proaste". Lor nu le pasa, ei nu invata asta la scoala, spre deosebire de romani care invata istoria si geografia aproape fiecarei tari (asa, si?! ). Dar intrebati-i pe ei ceva despre geografia si istoria lor, intreabati-i ce sarbatoresc de ziua nationala si toti vor stii! La noi cati romani stiu ce, cum si de ce sarbatorim 1 Decembrie?
E adevarat ca cei de afara n-au habar de noi. Hai ca in Europa mai e cum mai e, ne stiu ca fiind un popor de tzigani...
Dar in SUA... americanii privesc intreaga Europa ca pe o tara cu cladiri vechi, o tara unde este legal sa te droghezi... si cam atat.
De Romania acei putini care au auzit (ajutandu-i eu cu : "Dracula, ringing any bell?" ) stiu de Transilvania, dar n-au habar pe unde vine si Transilvania asta...
"Mandria" noastra Nadia Comaneci nu e chiar asa "mandrie" pe cum visam noi. Foarte putini au auzit de ea si aceia care au auzit au fost socati sa afle ca NU toate fetele din Romania sunt gimnaste!
Iar Bute e canadian!
Okay... nu avem o imagine bine (sau deloc) conturata in afara granitelor. De ce? Pentru ca habar n-avem sa ne promovam! Si e pacat, pentru ca am avea cu ce! Dar cu o floare nu se face primavara... sau mai bine zis: cu o frunza nu aducem turisti.
Revenind la idee, nu cred ca niste persoane care nu au nicio treaba cu o tara atat de mica si neinsemnata precum Romania, pot fi batjocorite sau numite "de-o prostie rara".
Nu e chiar asa de rara (intrucat e rar ca cineva sa fii AUZIT de noi) si repet, NU E PROSTIE... e doar nepasare pentru ceva total lipsit de importanta.

Nu mi-a placut niciodata falsitatea asta ridicata de prosti la rang de "desteptaciune". Stiti cum e aia, prostu' nu e prost destul pana nu e si fudul. Asa e si romanu'... Suntem cel mai analfabet popor din Europa, dar noi nu pierdem ocazia sa radem ca unii/unele n-au auzit in viata lor de Romania.
Biiiine ca suntem noi destepti!

P.S. Am vrut ca postarea cu numarul 100 de pe acest blog sa fie mai semnificativa, mai "inteligenta" chiar. Dar asta e tot ce-am putut produce la ora actuala :)

Friday, December 2, 2011

Totusi... "Cine" este Romania?

Acum ca febra 1 Decembrie a trecut si lucrurile au revenit la... "normal" (inclusiv pozele "tricolore" au disparut) revin si eu la "normal" cu o postare.

Intr-un comentariu la postarea trecuta (am primit foarte multe, va multumesc!) mi s-a adresat, zic eu, cea mai filosofica intrebare posibila la ora actuala: Totusi... "Cine" este Romania?
M-am gandit, m-am sucit, am scris, am sters... si nici daca viata mi-ar fi depins de acest lucru, n-as fi putut da un raspuns scurt si la obiect.

Voi incerca totusi sa tin un monolog,si sper ca acesta sa-mi fie acceptat ca raspuns la intrebarea de mai sus.

Totusi... Cine este Romania?
Romania e tara mea. As fi vrut sa am posibilitatea sa aleg tara in care sa ma nasc, dar ce sa vezi, n-am avut nicio contributie la asta. Asta e, cu ea trebuie sa traiesc!
Romania e tara la care m-am intors sperand ca ma va lasa sa o ajut. E cea care m-a dezamagit.
Romania e tara fara reactie la batjocora altora... chiar si la a ei proprie. Ne "ciondanim" in lumea virtuala si in cea reala daca iubim sau nu Romania, aducand argumente pro (istoria) si contra (realitatea prezentului). Daca merita sa o iubim. Sa fim patrioti. Incercam sa ne impunem unii in fata celorlalti purtand adevarate razboaie, din care numai tara are de pierdut. Si tot pierde... Si care este reactia Romaniei?... mai multa batjocora, evident.
Romania e tara in care si atunci cand cineva iti cere sa donezi ceva (orice) pentru cineva (oricine) ai dubii in privinta destinatiei acelor bani. Asa ca de cele mai multe ori nu mai donezi.
Romania e tara in care SE FURA. Nu numai bani, ci si principii, vieti, suflete, vise, sperante.
O prietena spunea ca Romania este ca o salata. "Noi, ca partener UE, NATO si alte alea, suntem obligati sa facem ceea ce fac si partenerii nostri. Cu toate acestea nu ma pot dezbara de impresia ca jucam pe o scena mult prea mare pentru Romania, pe post de salata. Care, indiferent de catre care parte, ar putea ajunge strivita pentru simplul fapt ca era la mijloc si nici uneia dintre felii nu-i pasa de neimportanta salata."
Ce este Romania pe plan mondial in afara de o pozitie strategica? Credeti ca NATO si UE ne-au luat de destepti/pregatiti/avansati ce eram? Are vreunul din voi impresia ca Romania are ceva de spus la masa "alor mari" ? Romania e doar un punct pe harta care trebuia ocupat. Si a fost. Si va mai fi.

Cine nu este Romania... ?
Romania nu este o tara pe care o urasc.Urasc atat de multe lucruri legate de ea, dar n-o urasc in totalitate. De ce?! Pentru ca aici m-am format ca om. Pentru ca aici mi-am impus principiile, pentru ca aici am visat si pentru ca aici am sufletul.
Insa Romania cu siguranta nu este o tara pe care sa o iubesc. Nici nu pot sa ma umplu brusc de patriotism si sa strig in gura mare "Romania, Te iubesc!" De ce?! Pentru ca am incercat sa o ajut si m-a tratat cu indiferenta. Pentru ca am sperat ca pot duce o viata buna si am ajuns la concluzia ca n-am niciun viitor aici. Pentru ca NU MERITA sa o iubesc.
Un cliseu mult raspandit in aceste zile a fost "Nu te intreba ce poate face tara pt tine, intreaba-te ce poti face tu pentru tara..."
Consider ca am facut destule pentru tara mea. Si consider ca le-am facut in zadar.
Romania nu este tara care sa-mi ofere ce merit.
Poate ca nici eu nu o merit pe ea (?!), dar prea putin ma intereseaza. Eu am incercat. Ea nu m-a vrut.
Imi spunea cineva "pacat ca nu avem 2 vieti... una ca sa ne luptam sa facem o Romanie pe care sa o iubim si o a doua pentru a ne bucura de ea. "
De iubit e usor... dovada aceste 2-3 zile de dragoste "pura" declarata patriei. Mai greu e sa facem o Romanie care sa ne faca fericiti.
Romania nu este tara in care vor creste copiii mei.

Cine ar putea fi Romania...?
Sincer, nu stiu ce ar putea fi Romania pe plan mondial. Probabil nu va fi nimic, niciodata.
Dar macar pentru romani sa fie ceva... Macar pentru cei care vor ramane in tara sa fie ceva... Chiar si pentru cei plecati sa fie ceva.
Ceva care sa ne faca fericiti tot timpul anului... nu numai de 1 Decembrie. Chiar si un lucru oarecum banal precum demnitatea, ne-ar putea face fericiti. Am avea cu ce sa ne mandrim (nu cu Burebista, Decebal sau Cuza cum imi spunea cineva)... dar habar n-avem cum sa o facem.

Nu vreau sa fiu mandra de Romania pentru straini. Nu vreau sa fiu mandra de Romania nici macar pentru ochii romanilor de langa mine.
Vreau sa fiu mandra de Romania pentru mine! Vreau sa iubesc Romania... pentru mine!
Dar ei nu-i pasa....

Romania, ma iubesti?

Wednesday, November 30, 2011

Un fleac... v-ati plafonat!

Imi place mult de tot razboiul "De ce iubesc Romania?" vs. "De ce dracu' sa iubesc Romania?" Pe facebook toti si-au pus tricolorul la loc de cinste (inca 2 zile) si paginile bubuie de postari cu declaratii romantice la adresa tarii. In coltul din dreapta: unii indragostiti lulea (in special cei plecati); in coltul din stanga: noi, astia cu picioarele mai pe pamant. Pe pamant romanesc, zic. Ce usor e sa vorbesti cu patima si foc despre dragostea pentru Romania de la sute de km departare! Cat de usor e sa vorbesti. Punct.
Romanu' in vorbe e erou.

Ati uitat cum era aici? Ati uitat ca nu vi se deschide nicio usa fara "o atentie"? Ati uitat cat de repede vi se risipea salariul (daca aveati) aici? Ati uitat ca degeaba visati la un job bun daca n-aveati pe nimeni "sa va puna o vorba buna"? Veniti aici sa va loviti de realitate! Ati uitat ca trebuia sa va imprumutati sa aveti ce pune pe masa de sarbatori, ca doar asa e traditia? Iar noi tinem la traditii, cum sa nu tinem!.... Ati uitat manelaria de care va loveatzi la orice colt de strada? Sa va uitati maine la TV, ca se dau sarmale si mici. Poate aveti vreun flashback! Ati uitat inghesuiala din marile magazine si DISPRETUL cu care esti tratat atunci cand ar trebui sa fii cea mai importanta persoana din acea incapare? Ati uitat ca aici muncesti PENTRU SEF si nu pentru client? Si mai ales, ati uitat ca, acolo unde sunteti acum, la inceput trebuia sa lucrati INZECIT mai mult decat cei de acolo, DOAR CA SA FITI TRATATI CA FIIND EGALI? Si nu care cumva sa slabiti vreun pic ritmul, ca va ia sefu' in sedinta. Cei care au lucrat MACAR o luna "afara" stiu exact despre ce vorbesc.
Parca era un pic mai greu pe aici, nu? Dar e bine ca va e dor de patrie!

Nu mi-e rusine nici cu "indragostitii" euforici (si periodici) care inca sunt pe aici. Cica sa ceri servicii de calitate! Daa... conceptul de "a fi servit" la noi s-a plafonat la "a ma baga in seama". Ne bucuram nespus daca vanzatoarea de la supermarket ne ZAMBESTE politicos si avem grija sa le spunem tuturor cunoscutilor: mergeti la magazinul X, e o doamna asaaaa dragutza acolo.
Nu mai avem pic de speranta ca vom fi tratati asa cum TREBUIE. Asa cum meritam! Asa ca ne-am, scuze, V-ATI plafonat la ce primiti. Si gata. Traiti de pe o zi pe alta si asteptati ... scuze, habar n-am ce asteptati, ca doar nu faceti nimic concret pentru tara voastra. O iubiti de sarbatori si de 1 Decembrie. Da! Asta sigur e suficient! Chiar imi spunea cineva cu care am "socializat" pe facebook "pai ce naiba sa faca romanii daca ei sunt mai preocupati de capra vecinului decat de capra lor?"
Vecinu' e plafonul dupa care romanu' isi traieste viata. Nu conteaza principiile, nu conteaza ce vrei cu adevarat de la viata, ce MERITI de fapt de la viata, conteaza doar cum te vad ceilalti. Si asta este MARE pacat... Va mandriti daca ati avut o viata grea, dar v-ati descurcat cumva... desi traiti in/sub normalitate. Spuneti ca "v-ati depasit conditia".

Eu consider ca inca nu mi-am atins conditia. Si sunt sigura ca o voi si depasi.

Monday, November 28, 2011

De ce iubesc Romania?

Consider ca a venit timpul ca blog-ul meu sa fie revitalizat.
Si ce alt moment potrivit pentru aceasta resuscitare daca nu chiar apropierea zilei de 1 Decembrie.
La TV si pe net se duce o companie "De ce iubesc Romania?"
Dupa parerea mea, accentul nu ar trebui sa fie pe "De ce"... ci pe "Iubesc Romania?"
Desigur este perioada (pe principiul crestinismului ce ne loveste de sarbatori) in care toti devenim brusc mandri ca suntem romani. Mai devenim la fel de mandri si cand mai castiga Bute cate vreun cam atat cu mandria.
Dar avem motive sa fim mandri ca suntem romani? In afara de acele cateva zile din an in care ni se urca mandria la cap?
Eu nu sunt mandra ca sunt romanca. Sincer. Da, stiu, "vai, cum sa spui asa ceva".
Uite ca spun.
Tocmai din acest motiv fac ORICE ca sa plec din ea odata pentru totdeauna. Ca o sa-mi fie dor de casa, da! Nu-i nicio indoiala. De asta m-am si intors din SUA, de asta m-am intors si din Grecia si probabil o sa ma mai intorc si din alte locuri.
N-as putea trai fara familie, care din nefericire este in Romania.
Insa consider ca viata mea este irosita daca ma voi stabili in tara asta. Exclud cu inversunare aceasta posibilitate!
In niciun caz, nu dupa cum am vazut cum esti tratat dincolo daca muncesti cinstit.
Nu-mi place campania "De ce iubesc Romania?"... doar pentru ca este ATAT DE FALSA! De ce sa iubesc Romania doar de 1 decembrie? De ce sa ma laud cu tara mea doar de 1 decembrie? De ce nu se tine campania asta in mijlocu' verii?
De ce sa fiu acum mandra pentru niste lucruri pe care le-au facut romanii acum MULTI ani?

Da, am fost si inca suntem un popor de oameni inteligenti. Pacat insa ca toti pleaca. De ce as mai iubi Romania cand e o tara atat de... goala?
Voi toti cei plecati pe afara... iubiti Romania, asa-i?
De ce?!
- Ca v-ati nascut aici? Nu ati fi iubit mai mult tara in care locuiti acum daca v-ati fi nascut acolo? Cu siguranta nu ati fi fost nevoiti sa plecati din ea pentru a duce o viata mai buna.
- Ca aici e familia? Da, va iubiti familia, va e dor de ea, dar asta nu va face sa iubiti TARA! Ci va face sa va intoarceti IN VIZITA. Si-apoi veti pleca din nou, veti spune din nou "La revedere mama, la revedere tata!" si va veti duce spre o viata mai buna.
- Pentru traditie si frumusetile patriei? ... ce bine ar fi daca am avea si drumuri sa ajungem la ele, ce bine ar fi daca am primi si noi SERVICII de calitate!
Cu siguranta ati auzit expresia "frumoasa tara, pacat ca-i populata!". Stiu ca pare deja a cliseu, dar e cat se poate de adevarat.
Am auzit cum ca s-a inregistrat o cerere foarte mare pentru steagul Romaniei. wow. Asta DA. Hai sa punem steagu pe geam acum si sa-l dam jos pe 2 decembrie.
In SUA 90% din case au steagul la intrare. Si e acolo prezent de la 1 ianuarie pana pe 31 decembrie.
Uitati-va in jurul vostru, romanilor! O duceti bine? Sunteti fericiti? Aveti tot ce v-ati dorit? Sunteti mandri de tara voastra?
Suntem atat de mandri de tara noastra incat toti incercam sa plecam care cum apucam. Devenim sclavi pe cateva sute de euro doar ca sa ne ducem viata de pe o zi pe alta.
CU CE MA INCALZESTE pe mine faptul ca Aurel Vlaicu a fost roman? Cu ce ma incalzeste pe mine faptul ca Nadia Comaneci este romanca? Sau ca Bute e campion?
Imi platesc ei ratele? Imi cumpara ei lemne pentru foc? Se bate vreun "mare roman" ca noi sa o ducem mai bine?
De ce sa fiu mandra ca sunt romanca daca afara toti ma batjocoresc si nimeni nu are nicio reactie? O sa ajungem sa facem precum o prietena de-a mea care in metrou la Roma, atunci cand au intrat si niste tzigani "de-ai nostri", a inceput sa vorbeasca cu prietenu-su in engleza, desi amandoi erau romani.
Ok, oi fi eu mai pesimista... dar voi DE CE IUBITI ROMANIA doar de 1 decembrie?

Iubesc Romania? Nu... cu siguranta, nu...

Saturday, July 9, 2011

Rhodes Travel Guide: Faliraki One Of The Most Crowded Places with Touri...

Rhodes Travel Guide: Faliraki One Of The Most Crowded Places with Touri...: "Faliraki, known for its best resort, is a village 14 km away from Rhodes town situated on the northeastern coastal array of the Rhodes Islan..."

Monday, June 6, 2011

Anthony Quinn Bay - Faliraki

Am vazut multe, multe locuri in viata asta... Ungaria, Austria, Germania, Franta, Elvetia, SUA
dar niciunul.. NICIUNUL nu m-a impresionat precum acesta: Anthony Quinn Bay... the most beautiful place in the world!
I call it my beautiful paradise! :)

asa ca m-am dus sa fac baie :)

mai multe poze - facebook :)

Tuesday, May 24, 2011

coordonatele: Faliraki, Rhodes Island - Greece


Nu va puteti imagina cum este aici, cum sunt oamenii aici... decat daca vedeti cu ochii vostri! Ce criza?! Ce revolte? Prostii.. aici e ALTA LUME!
Cine zice ca romanii sunt ospitalieri inseamna ca n-a fost in Grecia! Toata lumea se poarta extraordinar de bine cu mine (nu doar cei din hotel).
Marea e de un albastru minunat... peisaje fabuloase... Plin PLIN de turisti straini (de ex. in hotelul in care lucrez sunt in momentul asta aprox 1000 de persoane... si NU a inceput inca sezonul!) Chiar ieri eram in statia de autobus si in jurul meu se vorbeau 4 limibi diferite! Si niciuna greaca!
Romani in orasul in care sunt eu acum (Faliraki) nu prea am vazut (decat un tip care lucreaza la hotel), in schimb am vazut/auzit/vorbit cu catziva in Rodos City (capitala insulei ).
Asemanari si deosebiri cu Romania?
Pai nu prea exista termen de comparatie, pentru ca toata lipsurile (acelea cateva pe care le-am gasit) palesc in fata personalitatii grecilor! Mi-e greu sa va explic asa ca va trebui sa ma credeti pe cuvant ( :P ) sau sa veniti sa va convingeti!
Ok... si la ei birocratia e in floare (am stat 2 ore la o coada sa-mi rezolv cu taxele). Deosebirea insa consta in faptul ca daca te duci, ai si rezolvat! Nu mai vii a doua, a treia zi ca nu stiai ca trebuia sa aduci una alta. Totul este foarte clar, stii exact unde si ce trebuie sa faci (daca m-am descurcat EU singura fara sa stiu o boaba de greaca!)
Preturile sunt un pic mai mari ca la noi, bine, nu exagerate... Dar avand in vedere ca sunt intr-o statiune turistica, 1.80 eur pe o sticla de 1,5L de coca-cola nu e chiar asa de mult :). Daca iesi la o terasa/ restaurant un suc e vro 2-2,5 eur... Asta ca sa va faceti o idee. Un gyros e 2 eur ;)) mama si ce bun e!!!!!! :)
Ok.. what else..
a..muzica! M-AU TAMPIT... DECI M-AU TAMPIT cu cu mr saxobeat (nusj cine canta)!
OMG!!!! Peste tot... toate cluburile!
Bine.. irelevant sa va spun ca nu stiu ca aia care canta sunt romani (ba chiar de Inna se stie ca e rusoaica - ?!?! ) :)
Cam atat cred ca am sa va spun. Detalii + Poze = Facebook :)
V-am pupat!

Saturday, May 14, 2011


Pana in octombrie...
Parasesc "Land of choice" ... si ma duc aici:

Sa ne auzim cu bine!!!

Wednesday, May 4, 2011

Lasa, ma, ca merge-asa!

Daca aveti o viata sociala activa, care se intinde mai departe de facebook, probabil (de fapt, SPER) vi s-a intamplat sa mai iesiti in oras cu prietenii, la un suc, pizza, poate chiar la un restaurant mai fitzos.
Deoarece traiti in Romania, probabil (de fapt, mai mult ca sigur) vi s-a intamplat sa fiti nemultumiti de servicii cel putin odata in toata viata voastra. Ca i-ai facut cu mana de 10 ori pana sa te bage cineva in seama, ca ti s-a adus suc de caise si tu ai cerut de piersici, ca i-ai spus Ursus si ti-a adus Tuborg, ca ti-au pus ciuperci desi ai specificat ca nu vrei si asa mai departe, ma indoiesc, traind in the Land of Choice, ca nu ati patit-o, mai mult sau mai putin grav.
Desigur, va simtiti nedreptatiti, va ganditi euforic la sintagma "clientul are intotdeauna dreptate" , dar, traind in Romania, spiritul revoltator este repede pus pe minim, fie de constiinta voastra, fie de catre partenerii meseni care iti spun: lasa, ma, vrei sa-ti scuipe in farfurie?
Asa ca inghiti in sec si bei suc de caise, Tuborg.. si chiar te convingi ca poate totusi iti plac ciupercile... Nu te risti sa se supere ospatarul pe tine, nu? La urma urmei, el decide ce contine farfuria ta!
Recunosc, acest lucru nu se intampla NUMAI in Romania, adica e posibil ca si un ospatar din Germania, Italia, Franta, Anglia sau SUA sa se "supere" pe tine.
Problema aici nu e la ospatari... adica, nu e o problema prea grava la ei. Nu vreau sa generalizez, Doamne Fereste, si sa spun ca toti ar face sau ca niciunul n-ar face. La urma urmei, depinde de om.
Problema, dupa parerea mea, este la... noi. La clienti! Tocmai pentru ca inghitim in sec si ne "multumim" cu ce primim, desi nu este ceea ce am comandat. Si nu e vorba ca traim in Romania si ca sigur ti-ar pune ceva dubios in farfurie daca i-ai spune vreo doua. Inca odata, nu vreau sa generalizez si sa spun ca TOTI zicem "lasa ca e ok si-asa". Sunt sigura ca exista si romani razvratiti, care vor sa primeasca ce au comandat (ce tupeu, nu? :) ), si astfel ma declar fana lor!
Eu sunt genul care spune "las' ca merge si-asa" chiar daca sunt, evident, nedreptatita.
Dar nu pentru ca mi-e frica de ce ar putea aparea in farfurie... ci pentru ca... nu stiu, nu-mi place sa ma cert si cred ca, daca a gresit, n-a facut-o intentionat si si-asa are multe pe cap, nu-l mai incurc si eu. Da! Stiiuu! Asta e datoria lui, e normal sa aiba multe pe cap.. etc. Stiu povestea si sunt constienta de asta, e datoria LOR sa ma faca sa ma simt bine... Si totusi "las' ca e ok si-asa". Ca sa va explic si sa va conving de faptul ca "o las asa" doar pt ca nu-mi place scandalul/cearta o sa va povestesc o intamplare din... SUA! Au fost chiar mai multe.
Acolo mergeam destul de des la restaurant (trebuia sa experimentez cat mai mult, nu?).
Am fost intr-o zi la Applebee's, am vrut sa mananc Steak. Acolo cand comanzi steak (friptura) te intreaba cum o vrei: mai nefacuta, medie.. sau arsa.. (unele localuri au vro 5 trepte d'astea). Eu evident, medie! Nu suport sa vad mancarea in sange.
Servire ireprosabila, toate bune si frumoase. Vine tipul, friptura mea parea apetisanta, cand o tai... un pic cruda la mijloc. Zic: na fain... las ca o mananc asa!
Persoana cu care eram nici n-a vrut sa auda: Cum sa o mananci asa???... "Da ce'are? las ca e buna" i-am raspuns.
N-a trecut 1 min si ospatarul era chemat la noi la masa. Imi venea sa intru in pamant de rusine... Nu am spus nimic insa nu voi uita niciodata dialogul.
"My friend here wants her steak medium made. Is this medium made?"
"Well she wants it a little more cooked. Can you do that please? She doesn't like to see blood in it"
"Of course I can do that."
S-a intors ospatarul peste 5 min cu o friptura perfecta. Dupa 2 min a venit managerul restaurantului (!!!) sa ma-ntrebe daca friptura mea e asa cum vreau.
Ce sa mai ceri? Am ramas socata de importanta care mi s-a dat! Dar asa sunt tratati TOTI clientii. Oriunde in lumea asta, cel mai important lucru e ca si clientii sa se simta bine, sa nu fie niciun lucru pe care sa le reprosezi.
Am mai patit multe lucruri acolo prin restaurante, repet, sunt oameni si nu cred ca greselile sunt intentionate. La un restaurant grecesc am cerut un gyros fara varza... si mi s-a adus unul cu. Eu din nou "las ca uite scot varza si e numa bun"... Nu Nu! Cu scuzele aferente, mi s-a facut altul, fara varza! La noi in cel mai fericit caz, daca le spuneai "am zis fara varza" ti-l lua, baga mana, scotea varza si gata :) - cum de altfel am si patit-o!
La un alt restaurant a venit si bucatarul sef sa-si ceara scuze pentru niste costite atat de facute incat disparuse toata carnea :)
Astea ca sa nu mai zic de ZAMBETUL mereu prezent pe fata persoanelor din staff.
Pentru NICIO secunda nu mi-a fost frica de aparitia unor lucruri dubioase in farfurie, insa de fiecare data reactia mea a fost "las' ca o mananc asa". De ce? Nu stiu! Probabil Romania e de vina! Nu Nu! ROMANII sunt de vina! Noi ca oameni, noi ca si clienti! Cei de afara NICI NU PERCEP sa nu primeasca ce au comandat, exact asa cum trebuie sa fie. Si nu le e frica de ce va face ospatarul, si isi cer dreptatea, in mod politicos, si o obtin la fel de politicos, civilizat!
La noi cand va fi asa?
Dar las`... ca merge si-asa!

Thursday, April 28, 2011


Pentru cei care nu stiti, in timpul liber (de care am parte din plin) lucrez part time ca si operator de interviu.
Astazi a fost una din zilele in care am fost la firma pentru cateva ore... si a fost de ajuns sa fiu marcata PE VIATA.
"Racolez" persoane din fata sediului de "pi shentru", ii intreb daca vor sa participe la un sondaj de opinie, si-apoi intram in sediu intrucat chestionarele se fac pe calculator. Unii intreaba ce primesc in schimb... altii se grabesc (incet), iar unii accepta. Subiectul sondajului din ultima perioada a fost reprezentat de bauturile nealcoolice.
La sfarsitul chestionarului sunt intrebarile informative, despre persoana interogata, dar si doua simple intrebari:
1. Care este situatia dvs financiara comparativ cu anul trecut? (mai bine, mai rau, la fel)
2. Credeti ca in anul urmator va fi mai bine sau mai rau dpdv financiar? (mai bine, mai rau, la fel).
Irelevant sa spun ca 99% din raspunsurile la ambele intrebari au fost "mai rau". Problema nu e doar ca romanii traiesc mult mult mai rau. Problema e ca nici n-au incredere si speranta intr-o viata mai buna in viitorul apropiat.
In fine. Revin la intrebarile "informative".
Printre "din cati membri este formata familia dvs; cati copii sunt 18 ani locuiesc in gospodaria dvs" etc.. exista si "Care este venitul net lunar al intregii gospodarii? adica insumarea veniturilor tuturor membrilor familiei dvs".
Astazi un domn, 40 de ani, f prezentabil, a fost destul de binevoitor si a acceptat sa participe la sondaj.
In timpul intrebarilor despre bauturile nealcoolice mi-a spus acolo ca are timp de cate chestionare vreau, ca e somer, avea si cv-ul dupa el, ca e divortat.. ca a ramas cu copilul. Ma rog.
Ajungem in final la intrebarea "care este venitul net lunar al intregii gospodarii".
Vad ca zambeste, insa n-a fost un zambet de fericire. Anticipand faptul ca nu prea ar vrea sa-mi spuna ii spun ca poate sa refuze raspunsul la aceasta intrebare. "Stai linistita d-soara... n-am nimic de ascuns!", mi-a spus.
Asa ca astept raspunsul. Se lasa usor pe spatarul scaunului..."pai avand in vedere ca sunt somer, patru...", nici nu l-am lasat sa termine si m-am pregatit si bifez varianta 401-500.
"...patruzeci si doi" continua domnul. Mi s-a taiat respiratia. Ii spun "adica 420?"... "nu domnisoara... nu 4 milioane.. 42.. de lei".
Nu va puteti inchipui cum m-am simtit cand am bifat varianta "sub 350 lei". Dar oare el cum s-a simtit. Dar oare el cum se simte traind cu 42 (!!!) lei pe luna?
Am citit pe fata si in ochii sai tristete, disperare, dezamagire, lipsa oricarei sperante pentru un trai mai bun.
Imi era rusine, voiam sa intru in pamant. Voiam sa nu fi pus acea intrebare, nu voiam sa-l pun intr-o asemenea ipostaza. M-am simtit vinovata. Nu stiu de ce, dar m-am simtit extrem de vinovata.
Da... 42 lei.
10 euro cum mi-a spus o colega azi cand i-am povestit. Cum sa traiesti.. cu 10 euro venit pe luna?
Dumnezeule... in ce tara traim???
D-le Nicolae, m-ati marcat pe viata. Ma inclin! Sa va dea Dumnezeu sanatatea si puterea de a merge mai departe! Sper din tot sufletul sa reusiti!

Pe 15 mai plec in Grecia.

Wednesday, April 27, 2011

Romanii n-au talent.... la vot!

Recunosc, nu am urmarit senzationala emisiune despre care toata lumea vorbeste. Nu m-a interesat talentul romanilor, dar, oarecum impotriva vointei mele, am fost supusa vizualizarii celebrei emisiuni, Romanii au talent.
N-am vazut decat secvente... si doar la vreo 2-3 saptamani, deci n-am avut o continuitate. Mi s-a parut, sincer, ceva penibil.
Am aflat acum cateva zile cum ca deja e finala! a! bun.. perfect!!! M-am uitat, de curiozitate cine a ajuns prin finala... sa fiu si eu in trend. Sa nu ma fac ca ploua cand lumea din jurul meu vorbeste de Narcis, Rebecca, Balance si Tutu...(?!).
M-am pus, asadar, la curent cu cei mai noi idoli ai romanilor si am asteptat finala. De fapt n-am asteptat-o ca nici la asta nu m-am uitat.
Am aflat insa, a doua zi, cum ca a castigat marea senzatie Adrian Tutu.. :|.. Seriously???? Cam cat de PENIBIL? Asta e CEL MAI TALENTAT ROMAN????
Nu am urmarit emisiunea, repet, si din cate am inteles tipu asta avea o poveste de viata emotionanta. Ok. Ce legatura are POVESTEA DE VIATA CU TALENTUL??????
Ca isi scrie singur melodiile si ca recita acolo (atunci cand nu ramane fara aer in piept)... niste versuri cu un subiect demult expirat. Pai sincer, asta poate face oricine. Si chiar fac multi. Nu este stilul meu preferat, dar Puya, Guess Who si toti din categoria asta... Astia nu au versuri "puternic sociale" ??? Astia de ce nu sunt "cei mai talentati romani".
I mean.. SERIOUSLY! Cam cat de aiurea????? Penibil!
Credeam ca acest concurs vrea sa scoata in fata talente innascute, talente iesite din comun, talente neasteptate... ceva.. SPECIAL!
Nu sunt fana nici a muzicii clasice, dar baiatu ala, Narcis sau cum il cheama... Pai.. OAMENI BUNI.. Asa ceva NU MAI EXISTA IN TOATA TARA!!!!! Si a fost subliniat faptul ca o voce ca a lui e extrem de RARA pe plan MONDIAL!
Si romanii ce fac?? Il voteaza pe Adrian Tutu. Are un vers care cica a facut senzatii: Vreau ca tara mea in suflet sa-mi ramana, copilul meu sa zica "te iubesc" in romana.
Extraordinar.. ma impresioneaza pana la lacrimi... :|.. Not!
N-am alt cuvant pt TALENTUL tipului asta decat penibil. Nimic nou. Absolut NIMIC NOU!
Da... povestea... n-o cunosc.. o fi impresionanta pana la lacrimi (pe bune de data aceasta)... dar, repet.. e pe povesti sau pe talente???? Cred ca a gresit emisiunea! Trebuia sa-l caute pe Banica Jr daca vroia bani pentru poveste!
Asadar, m-am lamurit si de "Romanii au talent"...
Au, dar degeaba.
Pentru toti cei care nu ati vazut emisiunea (oare mai sunt in afara de mine ?! ) - asta e tipul care a castigat, iar asta e "senzationala" melodie:
Ce ii rezerva viitorul baiatului asta? Pai va scoate 1-2 videoclipuri.. va vinde cateva sute de mii de albume, va da de bani... si-apoi va aparea in tabloide. CE COOL!!!!!

Pentru mine, tipul asta, Narcis, ramane CEL MAI TALENTAT ROMAN. Sper sa reuseasca sa plece din land of choice (la fel ca toti ceilalti talentati) si sa participe la "Another country's got talent", caci SIGUR VA CASTIGA!

Cam asta a fost. Astept pareri.

Friday, April 1, 2011

Generatia Facebook

Mda... it's one of those nights...
Una din noptile alea in care nu am somn. Ma pun in pat, ma sucesc, ma rasucesc, inchid ochii, ii deschid.. ma sucesc si rasucesc din nou. E una din noptile in care motivul pentru care nu pot adormi (pe langa cheful de la etajul 3) nu este faptul ca am prea multe pe cap, ci pentru ca, surprinzator (sau nu), nu am nimic important care sa ma puna pe ganduri. O fi bine... o fi rau ?!
Diferenta intre noaptea asta si toate celelalte...e faptul ca acum m-am ridicat din pat si am zis sa scriu ceva pe blog.
Si despre ce altceva daca nu despre lucrul care imi ocupa cea mai mare parte a timpului: Facebook.
I really should get a life, right? Da.. mi s-a mai spus.
Acum ceva vreme (destul de multa) scriam despre "generatia hi5". Timpul a trecut, ne-am adaptat, suntem cu facebook-ul. Toti. Asta e si diferenta, dupa parerea mea, dintre cele doua "retele de socializare". Pe facebook sunt TOTI. Mama, tata, unchiu, vecinu, colegii, profu', orasul natal (?!), barul preferat, actori, cantareti, Obama, Papa de la Roma... TOTI!... "N-ai facebook, nu existi" aud din ce in ce mai des. Mai in gluma, mai in serios... totul se rezuma la facebook.
"Da-mi add pe facebook"... "Lasa-mi un mesaj pe facebook"... "Ai vazut ce am pus pe wall?"... "O sa postez pe facebook daca e ceva"... si nu in ultimul rand: ma gasesti pe facebook.
Cred ca e mult mai mult decat Mark Zuckerberg a visat vreodata.
In plus, am mai adaugat niste cuvinte "americanesti" (niciodata nu sunt de ajuns, nu?) la viata cotidiana. "ti-am dat like"..."ti-am dat add"..."te am la friends?"... "te-am taguit"... "am pus pe wall".
Facebook-ul e o cultura. Si deocamdata cultura asta is pretty cool. Ma bucur ca fac parte din ea.
Legat de milioanele de utilizatori.. ma gandeam sa-i impart asa (din propria-mi ograda - lista de friends) in cateva categorii.
1. Avem tipul care sta toata ziua pe facebook fara sa faca nimic deosebit (this would be me). Citesc cateva note, ma uit ce mai zice lumea, eventual ma uit la cateva poze, dau click-uri pe cityville... si mai postez din cand in cand cate vreo melodie sau articol. Nu ma intereseaza sa primesc like-uri, dar ma bucur daca ii aduc un zambet pe fata cuiva (prin postarile mele de pe..."wall").
2. Apoi avem tipul de utilizator convins ca toate postarile de pe facebook sunt postate pentru ca el/ea sa dea like. Vede un videoclip - like. Vede poze noi - like. Vede o nota - like.
3. Urmeaza tipul "mi-am facut facebook, dar nu intru". Ei au wall-ul plin de poze in care sunt taguiti de altii si de aplicatii de genul: Crezi ca lui X ii place ciocolata?
4. Diferentiere se poate face si in functie de modul in care se râde. Avem fani: lol; hahahaha; hihihi.. sau mult mai utilizatul ":)))))"
5. Un alt tip, intalnit in special la cei de peste ocean: schimbarea statusului cat de des se poate. In fiecare minut daca este posibil: mi`e foame... mi`e lene... fac curat... plec la scoala.. n`am loc de parcare... cursul asta e plictisitor... merg la shopping... mi`am luat un tricou... comand pizza.... etc!
6. Urmatorul utilizator e preferatul meu. El e cea mai importanta persoana de pe facebook, cu totii, noi ceilalti, habar n`avem pe ce lume traim si nu stim pentru ce se foloseste facebook-ul. Newsflash: fiecare il foloseste EXACT asa cum vrea. E pagina PER-SO-NA-LA. Tipul acesta de utilizator este tipul care cere, probabil, cu orice ocazie, introducerea butonul de DISLIKE alaturi de cel de Like. Se simt "atacati intelectual" de anumite postari, comentarii, discutii si tin sa-si arate "dislike-ul" printr-un comentariu, de cele mai multe ori, rautacios. Pentru acest tip de utilizator s-a inventat butonul Unfriend. Te deranjeaza vizual postarile PER-SO-NA-LE ale prietenilor tai? You're only one click away from happiness!

Ok... mai departe.
7. Avem, evident, tipul de utilizator care te bombardeaza cu aplicatii. Nu numai invitatii la aplicatii, dar iti si umple wall-ul cu niste intrebari si raspunsuri care nu sunt nici funny, nici embarassing. Adica... de genul "asa, si?"
8. Urmeaza tipul de utilizator care muta youtube-ul pe pagina personala de facebook. De cele mai multe ori cu tag catre alta persoana in descriere. Adica, cum ar veni, cu dedicatie.
9. Urmatoarea categorie de utilizatori facebook sunt cei care isi dau like la propriile postari/comentarii. Bine, acest tip se poate suprapune cu oricare alt tip prezentat anterior, dar am zis ca merita precizat :)
10. Ultima, dar nu cea din urma, sunt Stalkerii. Adica cum ar veni: nu-i ai in lista de friends (admiratori secreti, fost prieteni etc.. motive sunt destule), dar sunt fani fideli ai paginii tale de facebook. Poate uiti sa dai "friends only" la vreo poza/postare si se mai bucura si ei de ceva :)

Astept sa-mi spuneti si voi alte tipuri de utilizatori facebook. Pe mine ma cam lasa inspiratia (3:20 AM).
Aceasta categorisire nu se vrea a fi rautacioasa sau cu directie spre un anumit tip din cele amintite. E doar o observare a activitatii facebook`uiste. Iar daca nu ar fi atatea tipuri de utilizatori, facebook nu ar mai avea NICIUN FARMEC.
Cate milioane de utilizatori, atatea tipuri de interpretare a modului de socializare.
Toate ca toate... dar FACEBOOK RULEZ! :)

Iar acum la final, ma intreb... Oare cand nepoteii mei vor fi de varsta mea... despre ce generatia voi scrie? :)

Thursday, March 24, 2011

Birocratia la noi...

Da... stiu ca nu va fi un post extrem de surprinzator pt voi, ca doar traiti in Romania, dar am zis sa va binedispun cu o intamplare "birocratica".
M-a rugat cumnatica mea sa ii scot foaia matricola de la UVT. Deja va distratzi, nu? :)
Cand am auzit misiunea, mi-am adus aminte instantaneu de momentul de acum 3 ani... cand a trebuit sa`i eliberez, aceleiasi cumnate, intreg dosarul... tot la UVT. Cozi... nervi.. telefoane... hartii... trimiteri... sport pe scari.. drumuri neincoronate cu succes. Aia a fost distractie maxima.
"Ok.." zic cu juma` de gura.. acum doar pentru foaia matricola poate nu trebuie sa umblu asa de mult!
M-am dus cu mult tupeu si incredere in fortele propri la secretariatul facultatii in cauza. Saptamana trecuta, luni. Am ajuns 20 min dupa incheierea programului. Imi spun, "eh.. las k vin maine". Ma uit pe orar, marti nu au program cu publicul (?!)...
Ok.. vin miercuri. Ajung la doamna. Ii spun problema: vreau sa scot foaia matricola a cumnatei mele, a absolvit aici in 2005.
"Nu la mine, domnisoara.. mergi in camera alaturata". Ok, nu era chiar asa de mult de mers.
Merg cu acelasi tupeu debordant la usa alaturata. Bat, zambesc, dau buna ziua.. si`mi spun of-ul. S-a apucat sa o caute in calculator, o multime de intrebari mai mult sau mai putin retorice: "De cand au pus astia parola pe fisieru asta? Dar cum era foaia matricola, o foaie a4 indoita sau mai mare? Sigur a absolvit aici?"
DA, DOAMNA, in 2005!
I-am spus exact facultatea, profilul, specializarea. Naiba sa le ia... "Nu e domnisoara, nu o gasesc".
Dupa vro 40 min a venit o tipa mai sprintena in ale IT-ului si a gasit-o. "A.. aici era!"
Bun... ce-mi trebuie sa o iau si cand sa vin dupa ea? Spre bucuria (surprinderea) mea nu trebuia imputernicire. Decat 20 lei.
Si cica "vino luni dupa ea ca trebuie multe semnaturi... sau mai bine vino miercuri (marti nu lucreaza cu publicul, ati uitat? :) ), ca e mai sigur! Mergi la usa de langa (la care fusesem initial) cu CNP-ul cumnatei tale, o introduce in calculator, apoi mergi jos la casierie platesti 20 lei.. apoi mergi la usa de vis-a-vis de mine cu chitanta si iti iei foaia matricola"... Ok.. nu parea totusi chiar asa de complicat, daca facem abstractie de "miscarea" ce urma sa o fac pe scarile universitatii.
Ok.. merg ieri la universitate.. m-am conformat si am mers la prima usa cu cnp-ul in mana. Baga acolo in calculator. Bun.."la casierie zici ca pe persoane sa o caute". Ok, next stop: casierie cu 20 lei in mana.
"Buletinu domnisoara". Pai n-am. Mi-au spus ca nu e nevoie decat de CNP-ul ei. "Nu domnisoara, mie nu-mi spun altii cum sa-mi fac treaba. Buletinul persoanei pt care platesti, sau macar copie xerox". Imi venea sa zic: doamna dar VA DAU BANI! Ce trebuie un rahat de copie de buletin daca E INTRODUSA IN CALCULATOR!!!! Ea tot o tinea: mie nu-mi spune nimeni cum sa-mi fac treaba!
O sun pe cumnata: scaneaza`ti buletinu si trimite-mi pe mail ca astora le trebuie copie xerox.
Merg azi... direct la casierie cu copia de buletin si cu 20 lei in mana.
In calculator aparea un nume, in buletin altul, normal.. ca doar s-a maritat! Da-i explica-i la doamna casierita.. ca de fapt sa se ia dupa cnp ca ala nu se schimba! Daahh!!! Intr-un final a gasit-o, dupa ce i-am spus ca "pe persoane" .. whatever that means.
Ok.. platesc, in sfarsit, si urc cu chitanta sa iau foaia matricola.
Merg la usa care mi s-a spus. Astept vro 20 min normal. Bat, intru, zambesc, "buna ziua": pentru o foaie matricola, inmanandu-i chitanta.
"Pai unde e?"
"Pai aici mi s-a spus ca trebuie sa vin dupa ea cu chitanta". Telefoane, certuri. Se pare ca eu eram de vina cu ceva.
Dupa alte 10-15 min a venit cineva si a luat-o dintr-un sertar si in sfarsit am intrat in posesia ei. Ba m-au si certat, ca cica: dar ce-i trebuie foaie matricola, n-are una din dosar?
- Pai nu mai stie pe unde e ca a tot facut copii la ea si a pierdut originalu.
- Pai spune-i sa n-o piarda pe asta!
Am inteles, sa traiti...

Cam asta a fost operatiunea de indeplinire a misiunii. O saptamana pentru o amarata de foaie matricola. Oh well.. eu sunt surprinsa ca a durat doar atat.
Trimitere de la o usa la alta, pe toate fiind scris "secretariat"
Ok... DE CE SUNT SAPTE MII DE SECRETARIATE pentru aceeasi facultate????
Dupa ce ca lucreaza 4 ore pe zi cu publicul (si o zi au libera) mai au si 3 birouri de secretariat???? Ce naiba face atata lume acolo, ca sa rezolve problemele "publicului" mai repede cu siguranta nu fac!
Ok.. v-am plictisit destul.

Saturday, February 26, 2011

10 pasi...

Inspirata de postul lui Alex (Born in Romania) m-am gandit sa va enumar cei 10 pasi de urmat pentru a deveni presedintele Romaniei pentru cel putin 6 ani.

1. Identificarea publicului tinta: Proştii! Slava Domnului Romania nu duce lipsa (vreo 5 milioane)
2. Hranirea prostilor cu ”adevaruri” : Sa traiti bine!; Salariile profesorilor vor creste cu 50%; Vin comunistii si mogulii!; Nu avem nevoie de imprumut de la FMI!; Romania nu va intra in criza! etc
3. Folosirea cuvintelor neadecvate unui presedinte, pentru a arata ca suntem un om obisnuit, ca oricare altul: tiganta imputita; gaozari; hă-hă-hă eram sub influenta bauturilor alcoolice si altele din acelasi registru institutional.
4. Lovirea unui copil cu pumnul in fata si apoi, evident, negarea: E un trucaj ordinar! Rusine Dinu Patriciu… Chiar asa.. Rusine!
5. Recompensarea celor care au prestat bine la alegeri (vezi cazul Bacconschi – fost ambasador la Paris, unde s-a “votat” cam la 2-3 secunde, actual ministru de externe facand “eforturi monumentale” sa nu cada sub vraja D-nei Udrea)
6. Aparitii televizate doar la pupincuristi care-si incep discursul cu “Va consider cel mai bun presedinte pe care l-a avut Romania – vezi B1 Tv. Nepararat trebuie sa-ti dai cu parerea despre problemele tarii ca un cetatean observator si nu ca o institutie ce ar trebui sa faca ceva pentru rezolvarea problemelor.
7. Petrecerea timpului ascultand telefoane si/sau citind stenograme. Nu stii niciodata pe cine trebuie sa aduci pe “calea cea dreapta” cand isi ia lumea in cap… Niste razvratiti…
8. Instalarea unui guvern in frunte cu un prim ministru mereu credincios, nerazvratit ca altii. In principiu, instalarea persoanelor potrivite in pozitia potrivita (vezi DNA, CNA, Parchetul, Curtea Constitutionala) si bineinteles, oferirea a tot ce e mai bun pentru “fetele lu tata”, in special pentru mezina plina de “succesuri”.
9. Incalcarea Constitutiei. Stabilirea masurilor ce trebuie luate de Guvern; implicarea directa in problemele interne ale partidului din care am provenit (intruniri cu organizatiile judetene, consfatuiri peste consfatuiri cu usa inchisa, departe de ochii mogulilor rai). Trebuie insa lucrat si la scurgerea de inregistrari… asta ca sa nu aparem in fata camerelor sa zicem ca am discutat despre asta… iar 10 minute mai tarziu sa se auda ca am vorbit despre alta. Atentie mare, asadar!
10. Ultimul si cel mai important pas: Trebuie sa ne comportam ca si cum am fi in opozitie… Deviza pe care trebuie sa o urmam si cu care sa-i hranim pe cei din grupul tinta: Eu am vrut… ei nu m-au lasat!

O poza mai mult sau mai putin simbolica:

Friday, February 25, 2011

Eterna si fascinanta Romanie...

2 subiecte au fost intens dezbatute in ultima perioada. Am intuit ca sunt mult prea discutate ca sa le expun si eu pe blog.
Vamesii si Bercea Mondial.
La vamesi e simplu: trebuie sa fii prost sa crezi ca mita/coruptia era doar la nivelul expus de "autoritati", adica la vamesi si politisti. E vorba de zeci de milioane de euro, nu de un pachet de biscuiti sau 10-15 euro cat se dadeau sa inchida aia ochii ca ai 10 cartuse de tzigari in portbagaj. Sa fim seriosi. De ce s-au facut "controale" doar la unele vami si nu la toate? Si de ce piramida, pardon, "tabla de sah" (?!) s-a oprit doar la liderul de sindicat? In fine... mult prea dezbatut subiectul.
Pt subiectul Bercea Mondial voi fi si mai scurta: 8 palate; 119 dosare, NICIUNUL ajuns in instanta; prietenia si dansul cu presedintele tuturor romanilor, Incrucisatorul Basescu... si bineinteles cumetria cu fratele presedintelui. Penibilii vor spune: pai uite ma ca autoritatile isi fac treaba... Da!!!!! Sigur ca da :|... Dar de ce nu le`au facut in ultimii ani? Si DE CE acum? Oare pt ca Basescu e un pic disperat?.. Se prea poate.
In fine, au mai fost stiri cu Basescu in rolul principal, de genul: unde pun degetul e coruptie in ministerul de interne. Bine zice Mircea Badea aici: Abia astept sa vina Basescu la putere sa poata sa faca curatenie si sa "reformeze" statul. Ca in ultimii 6 ani a fost Iliescu cu comunistii,cu minerii si cu mogulii la putere.. si uite in ce hal a ajuns Romania. Sa vina odata Basescu sa faca curatenie... ce atata coruptie... :|
Ok... am "analizat" si subiectele mondene.
Pana una alta... m-am angajat part time, asa sa nu ma plictisesc pana plec in Grecia :) Iar pt acest lucru (ca m-am angajat) am fost certata de o profesoara.. ?! Eu nu mai inteleg nimic din tara asta. Vorba lu Roxy: "tara asta e intoarsa cu fundu`n sus"... "Pai stiti d-na profesoara... pt mancare, alea alea... trebuie bani!.. Acum... ma scuzati ca m-am angajat...... :| ", trebuia sa-i raspund, dar eram prea ... ugh.. nevermind
Anyway... imi place mult in tara asta! Mult mult de tot. Ma distrez cu ce e la tv (by the way.. SOC! Divorteaza Moni de Iri... :| mda..), afara zapada ca in mijlocul iernii..numai ca noi am cam vrea..stii.. PRIMAVARA?!!! D'alea cu "floricele pe campii" cand primim?
Ok.. mai aveam un subiect de discutie, dar m-am lungit destul cu nimic... asa ca ala va urma peste cateva zile

Daca aveti nevoie sa va binedispuneti (oricare ar fi motivul)... enjoy:

Monday, February 7, 2011

Netul nostru cel de toate zilele

De doua zile nu am net in camin. Pentru a sintetiza problema intr-un singur cuvant, acela ar fi "disperare".
Pentru a sintetiza problema intr-un cuvant si mai scurt, acela ar fi "HAOS!!!".
Dependenta e un cuvant prea mic pentru a descrie atasamentul meu fata de internet. De doua zile sunt fara google, youtube, facebook, friend requests, cityville, rummy, mess, buzz-uri, nopti pierdute in fata laptopului. Dezastru!
Ieri am "furat" un pic de wireless de la cea mai norocoasa camera din camin (singura la care ink merge :| ), status adecvat situatiei: Caut net si nu gasesc... caut net si nu gasesc... tot netul sa apeleze la mine!
Nu mi-am putut face damblaua... Hopeless... Am lasat-o balta pana sa nu dau cu laptopu de pamant si m-am dus sa invatz (am examen azi... si am zis k o fi un semn...).
Ajungand in aceasta situatie de-a dreptul obsesiva pentru internet, azi-noapte cand m-am pus in pat, mi-am adus aminte cu... nostalgie de inceputurile internetului. Asa ca va propun un flashback... pentru cei care va mai aduceti aminte...
Cluburile de net... mIRC... (cand aveam lag)... canale... trivia! :)
Prin 2002 mi-am luat si eu calculator... pffff... Performant nu gluma, dovada ca inca il mai am (si inca merge) cu o usoara upgradare de rami. Irelevant.
Mi-am luat calculator... minune mare. Pai.. sa bagam internet!!! Aveam net de la romtelecom! Singura posibilitate pe vremea aceea. Iar cand erai conectat la net, nu mergea telefonu... :D... Conectarea dial-up...(aaa.. that sound!!!) iti mergea numa daca incercai pe la ora 10 fara cateva minute (seara). Dupa 10 puteai sa-ti iei adio. Iar ce era pe timpul zilei, era SCUMP!!! De la 10 era mai ieftin :) Si nu plateai abonament lunar, plateai cat stateai... Am inceput cu mIRC-ul acasa (aia era moda)... Incet incet m-am adaptat si noului trend, yahoo messenger. Da, chiar! V-ati intrebat vreodata de ce yahoo messenger 6.0 a fost PRIMA varianta de mess? A auzit cineva de yahoo messenger 1,2,3,4 sau 5? Ca eu nu... Sau poate nu mai stiu eu...
Mi-aduc aminte cand am descoperit primul site de unde pot downloada muzica! wow!!! Luam o melodie in 15 minute!!!! Mama ce viteza supersonica! Apoi am facut greseala de a spune tuturor despre site... si s-a ales praful. La propriu.
De atunci m-am hotarat sa tin "descoperirile" pentru mine. Ulterior a aparut Kazza Lite (un fel de DC) si mai faceam trafic si pe acolo:)
Nu aveam stick-uri, dvd-uri...(inca mai erau la moda dischetele.. cat aveau alea? vro 2 MB? :)) ) asa ca transferurile de pe un comp pe altul se faceau, in principiu, cu... hard-ul. Scoteai hard-ul, il conectai la celalalt comp... si bagai ce apucai: muzica ! filme... Mi-aduc aminte ca trebuia sa schimb jumper-ul de pe master pe slave, hm.. eram experta la dezmembrat comp-uri. Cine avea rack pentru hard... deja era avansat in tehnologie! :)
Mi-aduc aminte ca veneam in Timisoara la frate-meo si aveam hard-ul in geanta... pfff... Aveam filme din reteaua de camine din Timisoara!!! Toata Orsova ma stia! :))
In final.. punctul culminant. Am ajuns la facultate... camin.. Timisoara! Net gratis & non stop!
Aici obsesia mea a devenit de-a dreptul dependentza. Primul lucru pe care-l fac cand ma trezesc si ultimul inainte sa ma pun sa dorm: being online.
Am fost alaturi de el in fazele incipiente, care par atat de departate... si totusi mi le aduc aminte perfect, am crescut alaturi de el, iar el ma lasa cand mi-e lumea mai draga... :)
Anyway... acum scriu intr-un word, voi posta asta cand voi vedea "goagal-ul" incarcat :).. who knows when would that be...

Voi? Ati putea sta fara internet 2 zile? Bine, excludem excursii, cresterea copiilor, teambuilding-uri, deplasari de la munca si alte lucruri de oameni mari care v-ar ocupa tot timpul :) Daca pur si simplu nu aveti ce face si nu sunteti workaholic (uite in cazul meu, chiar daca sunteti in sesiune:P )... puteti sta fara net 2 zile???
Pana una alta... ma pun sa invatz si astept un miracol...
UPDATE: A revenit netul... dar doar la o parte din camin... Asa ca acum sunt conectata la un wireless: Mona.
Ms MONA!!! :) (whoever u are)... ur a life saviour!!! :)

Wednesday, January 19, 2011

CCR = Penibila

Pe principiul "facem sa fie bine, sefu'", Curtea Constitutionala a dat-o in penibil.
"Nu a fost crestere de 15%, a fost o noua reducere de 10%".
Acum cateva luni ziceau ca reducerea salariilor bugetarilor cu 25% are un "caracter exceptional si temporar", ar fi trebuit ca de la 1 ianuarie 2011, salariile sa revina la nivelul dinainte de taiere, pardon, dinainte de "masura economica".
I-au MINTIT pe saracii oameni ca vor primi 25% inapoi de la 1 ianuarie. Nu-i vor primi, si chiar daca i-ar fi primit, tot ar fi fost MAI PUTIN decat in iunie. Un simplu calcul de matematica: Am 40 lei/ luna, vine masura economica, imi ia 25%.. deci raman cu 30. Apoi imi zice ca-mi creste cu 25%, dar 25% raportat la cei 30.. deci 7,5. Nu ajung nicicum la nivelul de dinaintea taierii.
Macar de i-ar fi primit pe aia... dar nu, doar 15% !
Trecem peste. Acum, ca sa-l scoata pe Basescu, zic ca nu o crestere cu 15 % (deci ar fi fost neconstitutional), ci este o noua scadere de 10%. Cititi aici, daca nu ma credeti.
Penibil. Credeam ca cei de la Curtea Constitutionala nu prea au ce invarteli sa faca, intrucat lucreaza cu CONSTITUTIA in fata. Scrie aia, bine... nu scrie aia, neconstitutional! E simplu.
Insa umbrela portocalie s-a intins si pe-acolo, dovada ca mai toate deciziile sunt luate cu un scor strans, de genul 5-4 pt Base. Pacat.
Ca veni vorba de "seful statului", atatia bani are la buget din taieri, incat s-a gandit sa-i dea... parlamentarilor.
Candidatii la alegerile locale si parlamentare ar trebui sa primeasca BANI DE CAMPANIE de la bugetul de stat.
Adica de la noi.
Stirea este breakin news pe
Un "maruntis" de vro 20milioane euro. Pai STAM noi in banii astia? Las sa se duca la campanie, mai primim si noi un kg de malai....... Si s-a gasit el salvatorul, cu masura lui cu tot, ca sa nu mai fie "clientela politica" domne... Ca noi traim pe Luna si nu vedem ce se intampla in jurul nostru :|.. S-a ingrasat clientela ta ca scroafa, si tu cu ai tai pupinbasisti v-ati facut ca porcii din banii nostri!
Penibil presedinte. Penibila clasa politica.

Monday, January 17, 2011

Let me live my Romanian dream..

E clar, tipul exagereaza. Sau ?! Parca imaginile cu Romania apocaliptica sunt prea extreme. Nu zic ca nu exista acele locuri, dar exagerate sunt! Totusi, faptul ca el, in acel decor, este intr-un Mercedes, exemplifica perfect starea Romaniei de azi. Tara contrastelor. N-avem drumuri, dar avem Mercedes si masini de sute de cai putere. Ok.
In melodia de mai sus se cere "let me live my american dream".
Va pot impartasi din "experienta" SUA, unde am vorbit cu foarte multe persoane. Am vorbit cu oameni normali, ca din astia am intalnit.
D-l Puya zice:
"Nadia Comaneci, Tiriac, Ceausescu,
Hagi, Dracula si cam atat stiu restu'"

Nimic mai... gresit!
Le spui Romania, se uita la tine "ca curca-n lemne". Parca ar stii ceva k ar fi prin Europa, dar nu se risca sa spuna o prostie. Cei care se risca, se mai dau si mari.. "yea.. I know where Romania is! Next to Poland and Czech Republic"... Nu prea, dar cum n-au auzit nici de Bulgaria sau Ungaria, incercarile mele de geograf desavarsit au fost in zadar.
Daca le zici de Hagi sau Tiriac deja te cred nebun. De Ceausescu parca ar stii, dar nu stiu sa pronunte, asa ca nici nu-l recunosc daca aud numele.
Daca le spui Dracula... "ooohh.. Transylvania... What? That's in Romania???". Trecem peste faptul ca ei nu stiu ca e o legenda!!!. Detalii irelevante.
Si preferata mea, daca le spui de Nadia Comaneci, ai dat-o-n fericire!
E clar... multi stiu de ea.
Dar la fel de multi au fost socatzi cand le-am spus ca EU NU am facut gimnastica. "What? You're from Romania and you're not a gymnast???" - mi-am auzit de cateva ori.
Trageti voi concluzia.
Nu vreau sa generalizez, dar americanii nu au cultura generala. Nu zic ca sunt prosti, desi cand am vazut la tv o faza de genul "Does anybody know the number for 911?" m-a cam pus pe ganduri si faza cu prostia. Dar nu generalizam. Sa spunem doar ca NU LE PASA. Lor nu le pasa de vecinu de peste drum, dar mai de unde e Romania? La ei e America si "restul". Europa e vazuta ca o tara, unde poti sa faci ce te duce capul. In State legea e lege si nu-i tocmeala. Au niste legi absurde, pentru noi, poate si pentru ei (de ex. stai cateva zile la puscarie daca UITI sa platesti pensia alimentara pt copil o luna), dar ele sunt respectate.. Asa au ajuns acolo unde sunt acum! Pentru ca politzia e intr-adevar o AUTORITATE! Cand ne-a oprit politia pe autostrada, tipa cu care eram a mers cu 80mph unde limita era 65, eu ma simteam ca-n filme, iar ea saraca tremura, efectiv tremura din toate incheieturile. Nu mai stia de ea.
La noi........ "da-mi ba 50 lei sa le dau astora de-o bere".
Revin la faptul ca nu le pasa. Nu numai de vecin, de Romania, dar si de politica lor. Am vazut reportaje de genul "Stiti cine e aceasta persoana?" si aratau o poza cu al doilea om din stat, dupa Obama (nu-mi aduc aminte cum il cheama)... oricum un fel de "Stiti cine e asta, si e o poza cu Elena Udrea" la noi.
Nu stiau. Pentru ca NU LE PASA. Ei lucreaza, isi permit tot ce vor, si NU LE PASA!
Noi insa, in mocirla asta de aici, stim si catzi copii are consiliera pe probleme economice a lui Boc. De ce ne pasa? Pai pentru ca noi nu ne permitem ORICE ca sa nu ne pese ce se intampla cu banii nostri!!! Noua ne pasa cand dam un ban la stat si ei ii fura!
I lived the american dream.
Acum vreau sa-l traiesc pe cel romanesc! Vreau sa nu-mi pese de politica!
Vreau sa ma simt ROMAN si sa fiu mandra de asta!
"Vreau o tara ca afara".

O poza din Philadelphia

Tuesday, January 11, 2011

Cu ce se ocupa orsovenii mei...

Artcol aparut, azi, in Romania Libera

Fiecare consilier local din Orşova trebuie să recite o poezie la Festivalul Eminescu din 14 ianuarie

Consiliul Local Orşova a adoptat o hotărâre care prevede ca fiecare consilier să recite câte o poezie de Mihai Eminescu, la cea de-a XX-a ediţie a "Festivalului Internaţional de Poezie - Eminescu", ce va avea loc în 14 ianuarie, potrivit Mediafax.
Hotărârea, care a primit 15 voturi "pentru" şi doua "împotrivă", a fost adoptată în 30 noiembrie 2010 şi a fost propusă de consilierul local PNL Dumitru Pătăşanu.
Pătăşanu a declarat, marţi, că iniţial a propus un proiect prin care Consiliul Local Orşova să aloce fonduri pentru organizarea ediţiei XX a "Festivalului Internaţional de Poezie - Eminescu", dar câţiva consilieri s-au opus, astfel că iniţiatorul a vrut să se "răzbune" şi a introdus amendamentul care presupune ca fiecare ales să recite câte o poezie.
"În afară de acordul ăsta în bani, am venit cu un acord doi, să pregătim câte o poezie de Eminescu pentru acest festival. S-a supus la vot amendamentul şi a trecut", a declarat Dumitru Pătăşanu.
Articolul 2 al HCL nr. 101/ 30.11.2010 menţionează că "se alocă suma de 1.200 lei reprezentând contribuţia Consiliului Local şi a Primăriei municipiului Orşova la bugetul festivalului, iar fiecare consilier trebuie să spună câte o poezie de Mihai Eminescu".
Valeriu Ungureanu, consilier local şi viceprimar PDL al municipiului Orşova, a declarat că hotărârea îi aminteşte de grădiniţă.
"Ca să ajungi să iei o hotărâre de consiliu local pentru a prezenta o poezie la un eveniment e ca la şcoală, ca la grădiniţă", a spus Ungureanu.
De partea cealaltă, Constantin Negulescu, consilier independent şi fost primar al municipiului Orşova, i-a ironizat pe consilierii care au votat proiectul.
"Atunci când a luat această hotărâre Consiliul Local cred că a fost lovit de flacăra violet sau albastră, numai aşa poţi vota ca fiecare consilier să spună câte o poezie", a spus Negulescu.
"Festivalul Internaţional de Poezie - Eminescu" este organizat de Fundaţia Culturală "Lumina" în parteneriat cu Primăria Orşova şi va avea loc în 14 ianuarie.

SUPERB, nu-i asa?
My personal favourite:
Articolul 2 al HCL nr. 101/ 30.11.2010 menţionează că "se alocă suma de 1.200 lei reprezentând contribuţia Consiliului Local şi a Primăriei municipiului Orşova la bugetul festivalului, iar fiecare consilier trebuie să spună câte o poezie de Mihai Eminescu".... Cat de oficial suna in prima parte si apoi.... =))
Imi place la maxim!!! :))

Sunday, January 9, 2011

Pentru noi si pentru ei, eroii zilelor noastre!

Cristina Anghel si Adrian Sobaru.

Pentru noi si pentru ei am facut aceasta pagina! Ei sunt eroii zilelor noastre! Ei au stat in greva foamei, respectiv, s-au aruncat de la balconul Parlamentului pentru a spune STOP! Asa ceva nu se poate! Libertate!Avem DREPTUL de a nu fi de acord cu voi!

Pentru ei, pentru noi, pentru parintii nostri, pentru copiii nostri si pentru toti cei care ati asteptat ca ALTII sa faca ceva, pentru ROMANI, am infiintat aceasta comunitate, "Tineri Liberi". Pentru toti romanii plecati in strainatate, dar ramasi cu gandul la "acasa", dar si pentru VOI, TINERII!

PUTEM SCHIMBA CEVA! Ne trebuie vointa si INCREDERE in fortele propri!

Vom discuta, ne vom organiza, vom planifica intr-un timp mai mult sau mai putin scurt un miting de amploare impotriva slehtei de burtosi parveniti pe bani publici, in frunte cu DICTATORUL Basescu.

Chiar daca vom fi numai 3, 5, 10, 100, ne vom striga libertatea, ne vom striga amaraciunea, ne vom striga dispretul fata de clasa politica din Romania.

Nu ne va baga nimeni in seama? Se prea poate... Dar macar vom fi impacati cu sine ca AM INCERCAT si AM FACUT CEVA.

Sunteti cu noi?

Catalina Mladin, Catalin Mihai , Alex Luca

Trimitere catre pagina "Tineri Liberi" gasiti in dreapta!

Saturday, January 8, 2011

Oferta job-uri

M-am intors in Romania si imi caut de lucru.
Am o gama larga de oferte... Nu stiu pe care sa o aleg mai intai.
Ieri am primit mail de la e-jobs:

Tare nu?
Nu ma pot hotari.
Pana una alta, ma distrez si minunez cu urmatoarele
Preferata mea - locul 6! :) AM IESIT DIN CRIZA! VICTORIE!!! :)


Monday, January 3, 2011

Ultima speranta!

Am termint anul 2010 cu un gust amar. Am vazut cu ochii mei, daca se poate arata printr-un gest, exact starea in care se afla romanii (majoritatea, ca unii sunt baieti destepti) in acest moment.
Eram prin "capitala" judetului la ceva cumparaturi undeva intre Craciun si Revelion, si, mergand pe strada, am observat acest gest. Stiti emisiunea Super Bingo Metropolis? Cu prapaditii aia doi care se cred amuzanti. Probabil ati vazut, prin orice oras sau zona ati sta, "reprezentantii de vanzari", oamenii aceia zgribuliti (cei norocosi sunt repartizati in magazine), imbracati in portocaliu (ca doar e culoarea care se poarta), cu o masa anemica si o urna intotdeauna plina cu capete de bilete de bingo. Evident am vazut si eu acolo. Dar gestul unei doamne, care nu arata deloc a fi disperata, mi-a lasat acel gust amar de care spuneam.
M-am nimerit sa trec chiar prin dreptul dansei atunci cand a introdus biletul (numai unul avea) in urna. Si am auzit-o fara sa ma chinui. Facandu-si cruce de vreo 3 ori a spus "Doamne ajuta ca e ultima mea speranta!".
Cat de trist? Unde s-a ajuns in tara asta? Sa ne rugam sa castigam la un joc de NOROC pentru a avea ce pune pe masa? Sa jucam la pariuri, nu din placere, ci DIN NEVOIE? Ati vazut vreodata vreo casa de pariuri? Sunt pline oricand. Cu siguranta, doamna aceea nu voia sa castige miliarde. Nu voia sa se imbogateasca, nu voia sa traiasca in lux. Nu voia sa-si ia Mercedes si nu voia sa aiba vila cu piscina. Voia doar sa traiasca decent! Voia doar sa nu se mai chinuie, voia sa joace la bingo din placere, nu din nevoie! Si am "citit" asta in acea fractiune de secunda cand ochii mei uimiti s-au intalnit cu ochii plini de speranta ai dansei. Nu stiu daca a castigat cu acel singur bilet din milioane de bilete supuse extragerii. Sper!
Dupa cum am spus, nu parea disperata. Probabil asta e mandria romanului. Sa nu arate ca e disperat. Sa nu arate ca un joc de noroc este ultima speranta!
Sa nu i se planga de mila, ma gandesc.

Asta este situatia... trista realitate! Oare se va schimba ceva in 2011? Oare peste cateva zile voi vedea din nou pe cineva punandu-si ultima speranta de viata decenta intr-un joc de noroc? Oare ce pot face eu? Oare ce putem face noi, tinerii, pentru a nu avea o astfel de ultima speranta? Oare putem face ceva? Oare ne ia cineva in serios sau suntem prea netrecuti prin viata? Sau trecem prin viata, raspunzand, cu zambet, la orice intrebare cu "nu stiu d'astea". Noi inca nu suntem disperati. Noi suntem tineri!
Poate ca inca nu ne-am lovit de disperarea unor oameni mai in varsta?! Poate nu ne-am lovit inca de disperarea parintilor nostri, care si ei incearca sa nu-si arate "ultima speranta"... mai mult pentru noi decat pentru oricine altcineva!
Daca intrebarile de mai sus va pun pe ganduri, cu siguranta veti aprecia acest post, scris de unchiul meu. Il gasiti aici.
Pacat de noi, tinerii, care nu concepem ca vom deveni disperati dupa o viata decenta! Pacat de romani... pacat de Romania!
Pacat ca am ajuns sa avem ultime sperante...

Va doresc un 2011 lipsit de ultime sperante!