Pagini

Mă îndoiesc, deci gândesc. Gândesc, deci exist.

Monday, January 3, 2011

Ultima speranta!

Am termint anul 2010 cu un gust amar. Am vazut cu ochii mei, daca se poate arata printr-un gest, exact starea in care se afla romanii (majoritatea, ca unii sunt baieti destepti) in acest moment.
Eram prin "capitala" judetului la ceva cumparaturi undeva intre Craciun si Revelion, si, mergand pe strada, am observat acest gest. Stiti emisiunea Super Bingo Metropolis? Cu prapaditii aia doi care se cred amuzanti. Probabil ati vazut, prin orice oras sau zona ati sta, "reprezentantii de vanzari", oamenii aceia zgribuliti (cei norocosi sunt repartizati in magazine), imbracati in portocaliu (ca doar e culoarea care se poarta), cu o masa anemica si o urna intotdeauna plina cu capete de bilete de bingo. Evident am vazut si eu acolo. Dar gestul unei doamne, care nu arata deloc a fi disperata, mi-a lasat acel gust amar de care spuneam.
M-am nimerit sa trec chiar prin dreptul dansei atunci cand a introdus biletul (numai unul avea) in urna. Si am auzit-o fara sa ma chinui. Facandu-si cruce de vreo 3 ori a spus "Doamne ajuta ca e ultima mea speranta!".
Cat de trist? Unde s-a ajuns in tara asta? Sa ne rugam sa castigam la un joc de NOROC pentru a avea ce pune pe masa? Sa jucam la pariuri, nu din placere, ci DIN NEVOIE? Ati vazut vreodata vreo casa de pariuri? Sunt pline oricand. Cu siguranta, doamna aceea nu voia sa castige miliarde. Nu voia sa se imbogateasca, nu voia sa traiasca in lux. Nu voia sa-si ia Mercedes si nu voia sa aiba vila cu piscina. Voia doar sa traiasca decent! Voia doar sa nu se mai chinuie, voia sa joace la bingo din placere, nu din nevoie! Si am "citit" asta in acea fractiune de secunda cand ochii mei uimiti s-au intalnit cu ochii plini de speranta ai dansei. Nu stiu daca a castigat cu acel singur bilet din milioane de bilete supuse extragerii. Sper!
Dupa cum am spus, nu parea disperata. Probabil asta e mandria romanului. Sa nu arate ca e disperat. Sa nu arate ca un joc de noroc este ultima speranta!
Sa nu i se planga de mila, ma gandesc.

Asta este situatia... trista realitate! Oare se va schimba ceva in 2011? Oare peste cateva zile voi vedea din nou pe cineva punandu-si ultima speranta de viata decenta intr-un joc de noroc? Oare ce pot face eu? Oare ce putem face noi, tinerii, pentru a nu avea o astfel de ultima speranta? Oare putem face ceva? Oare ne ia cineva in serios sau suntem prea netrecuti prin viata? Sau trecem prin viata, raspunzand, cu zambet, la orice intrebare cu "nu stiu d'astea". Noi inca nu suntem disperati. Noi suntem tineri!
Poate ca inca nu ne-am lovit de disperarea unor oameni mai in varsta?! Poate nu ne-am lovit inca de disperarea parintilor nostri, care si ei incearca sa nu-si arate "ultima speranta"... mai mult pentru noi decat pentru oricine altcineva!
Daca intrebarile de mai sus va pun pe ganduri, cu siguranta veti aprecia acest post, scris de unchiul meu. Il gasiti aici.
Pacat de noi, tinerii, care nu concepem ca vom deveni disperati dupa o viata decenta! Pacat de romani... pacat de Romania!
Pacat ca am ajuns sa avem ultime sperante...

Va doresc un 2011 lipsit de ultime sperante!

13 comments:

  1. In primul rand bine te-am gasit...e prima data cand intru pe acest blog...si o sa te mai deranjez...:)
    Eu tin un pic sa te contrazic si sa iti spun ca si pe noi tinerii ne-a afectat si ne afecteaza in continuare acesti oameni prin deciziile lor. In primul rand ne ia viitorul, si noi suntem copiii despre care vorbea Andrei Sobarul, nu ne lasa sa ne afirmam pentru ca noi suntem mai cu tupeu si am putea da cartile pe fata oricand...

    Eu pana anul trecut am fost bugetar, lucram ca subofiter in cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Dealu Spirii Bucuresti si datorita masurilor luate de Boc si Base, desi imi placea ceea ce faceam si o faceam cu drag mi-am depus demisia pentru ca nu am acceptat sa fiu calcat in picioare, sa mi se taie fara nici un motiv 25% din salariu si asa mic in comparatie cu aceeasi meserie din alte tari din UE.
    Oricum nu regret pasul facut si ma bucur ca am avut curajul sa o fac. Cunosc persoane care au ramas in sistem si ca sa poata supravietuii si-au mai luat un job part time livrator pizza...

    Asta este un singur exemplu dar sunt convins ca nu sunt ultimul si ca mine mai sunt multi, dar toata treaba este sa gasim un mediu de comunicare intre noi sa ne stabilim un plan si sa facem ceva... ceva util pentru noi si pentru viitorul nostru, sa nu fim pusi in situatia domnului Adrian Sobaru de ne arunca de la un balcon, pentru ca nu mai vedem nici noi nici un rost in tara asta...

    Am facut un Id de Yahoo Mess pentru a ne putea strange si online...si a schimba pareri...rocatpathiangarden@yahoo.com
    O seara frumoasa in continuare...

    ReplyDelete
  2. Multumesc de vizita :) Si acum sa raspund...
    Stiu ca a fi bugetar in Romania e aproape egal cu a fi muritor de foame!
    Parintii mei sunt profesori... dupa 30 de ani in invatamant (la liceu) aveau si ei (anul trecut pe vremea asta) aproape 3 000 lei/luna.
    Dupa masura economica demna de un eminent economist (n`avem bani deci nu va mai dam), nu numai ca li s`au luar 25%, dar cu tot cu sporuri li s`a luat cam 50%. Tatal meu, dupa 30 ani in invatamant, are 14 milioane/luna!
    Pai cum sa traiesti decent in tara asta? Unde sa se mai duca el acum la aproape 60 de ani? Mai in gluma mai in serios, nici la pizza nu-l mai iau! Mie imi crapa obrazul de rusine in fata lor ca nu-mi pot gasi un job in Timisoara asta, iar ei se imprumuta dintr-o parte sa acopere datorii in alta parte. Ma rog, detalii irelevante. Au dat statul in judecata, au castigat procesul. Asa, si? Tot cat vrea Base primesc... Vroiam doar sa subliniez faptul ca stiu cum e! Simt pe pielea mea cu varf si indesat! Il urasc pe Basescu, a distrus tara, a distrus tot ceea ce inseamna DEMOCRATIE! aveam si noi un inceput, ne-am intors din nou la 50 de ani in urma Europei!
    Ce am putea face? Sa ne aruncam de la balcon IN FATA LOR? Nu vezi ca nu le pasa, au trecut peste f repede, numai noi il consideram EROU pe Adrian Sobaru.
    Lor le pasa doar de intretinerea burtii de nesimtire!
    Sa-i dam in judecata? Asa si... ce-am rezolvat? Nimic...
    Sa facem un meeting, noi tinerii? Cu ce autocare ii aduci in Bucuresti, nu vezi ca astia fac ORICE, dar ORICE? Le strigi in fatza ca MORI DE FOAME... si lor nu le pasa? "sa mai intre inca 1000 de profesori in greva foamei" zicea Videanu cand acea profesoara era in greva foamei de saptamani intregi.
    Astia sunt, nesimtiti... dar au puterea...
    Ce sa mai facem?... Sa plecam din tara si sa-i lasam singuri aici sa se manance intre ei? Am fost plecata in SUA, aveam posibilitatea sa raman acolo... Nu stiu de ce, dar m-am intors! Greseala? poate... probabil... dar nu voi stii niciodata...
    Ce-am putea sa facem, noi, tinerii?
    REVOLUTIE ?...
    poate....

    ReplyDelete
  3. Nu trebuie sa avem autocare, trebuie doar sa strangemniste bani sa venim in fata lor si sa nu mai plecam... ai vazut miting-ul facut de cei de la ANAF (sotia lucreaza in ANAF), pana nu au obtinut ceea ce au dorit nu au plecat si culmea au obtinut amaratul de salariu si asa taiat cu 25% pe care nu il mai primise de 3 luni. Concluzia mea este ca se poate doar daca ii strangi cu usa. Este adevarat ca daca te stragi si dansezi dansul pinguinului e clar ca nu rezolvi nimic. Trebuie sa facem unul de amploare si sa nu ne lasam pana nu obtinem ceea ce dorim... Oricumdeact noi 2 nu putem schimba nimic dar macar sa vb si poate gasim persoane dornice sa ni se alature. Mai intai sa ne unim sa invatam sa fim din nou uniti si apoi o sa gasim si modalitatea de protest.
    REVOLUTIE ... am uitat ce inseamna acest cuvand, am invatat sa fim umili si cu capul plecat, sa spunem AM INTELES si sa executam...
    Imi aduc aminte de o vorba a unui fost coleg care spunea "Noi nu suntem platiti sa gandim, noi suntem platiti sa spunem doar AM INTELES si sa executam" si stii ce era cel mai rau... era convins ca asa trebuie si asa este normal sa fie..
    PACAT

    ReplyDelete
  4. Da, sunt sigura ca ar fi un meeting in adevaratu sens al cuvantului.
    Dar, personal, eu ce i-as strange cu usa? Ca job n-am, daca as lucra intr-o institutie care nu se poate opri din munca (ex. ANAF, educatie, politie etc) da... probabil s-ar uita asa un pic cu scarba la mine. Dar eu, eu personal, cu ce sa-i constrang? Le zic k plec din tara? Si ii doare fix in cur... dar FIX in cur! Ca plecam noi toti. Chiar a si zis dictatoru' "sa plece toti doctorii si toti profesorii"... D'aia nu mai poate el.
    Eu nu inteleg de ce suntem noi, astia, razvratitii, ASA CUMINTI! Ai vazut in Grecia, Anglia, Franta, ORIUNDE in lumea asta civilizata... pentru orice scadere de 1-2% din drepturile lor dobandite prin lege e SCANDAL MARE! Nu le trebuie autorizatie de meeting, nu se duc cu pinguinu in boxe! Pur si simplu SE DUC GRAMADA PESTE EI!
    Nu vreau sa ma intelegi gresit, inteleg perfect ce spui si sunt PENTRU! Dar daca ne ducem ca mielul la taiat... nici de privirea aia in scarba n-o sa avem parte...
    Bani trebuie si de benzina, iar la cat e benzina....

    ReplyDelete
  5. Oricum solutii sunt dar trebuiesc gasite... uite inca un protesc apropo de benzina, ai vazut cum protesteaza prin tara la benzinarii, mi se pare iar un protesc frumos dar sa se stranga nu 3 zile si o saptamana in toata tara...nu moare nimeni ca nu alimenteaza cum trebuie o saptamana si asa o sa ajungem sa le lasam masinile in parcare si sa platim rate in continuare pentru ca nu o sa mai avem posibilitate sa ne mai deplasam cu ele...

    ReplyDelete
  6. Da, este un protest inteligent! Dar ce rezolva? Au inima impacata ca au protestat?
    Benzina a tot crescut din cate am observat eu! E peste 5 lei peste tot!
    Protestam, protestam... frumos, ingenios, protestam ca suntem tineri si avem imaginatie.
    Problema nu este ca nu ne-am strange la un protest. Problema este altundeva. Ne baga cineva in seama cand ne dam sufletul in strada pentru LIBERTATE? Sau ii va durea in cot in continuare?

    ReplyDelete
  7. Probabil ca nu ii va durea nicaieri, dar eu unul nu pot sta asa si sa astept... si chiar daca ar fi sa nu se rezolve nimic am macar constiinta impacata ca am incercat si chiar simt nevoia sa ma revolt fata de sistemul si vremurile in care traim... Incercam tot ce ne sta in putere si daca nu reusim ne luam un rand de haine si plecam din tara asta nenorocita... si culegem capsuni prin spania sau cine stie ce alta munca de jos dar in care o sa fim platiti mai bine si din punctul asta de vedere ne oferim o stabilitate...
    Anul trecut am fost si eu plecat in Spania si am ramas uimit si nu este cine stie ce tara, dar peste romania este cu cel putin cu 20 de ani... si chiar stau acum si imi regret ca nu am ramas acolo...
    Oricum asta o vreau ca si o ultima solutie pana atunci cred ca mai rezist un pic... sper... si mai sper sa nu ajung sa cumpar un bilet la Bingo si sa ma rog sa castig acolo... pentru a-mi permite o paine.
    Ne-am nascut in tara nepotrivita, si ma sperie gandul ca generatia noastra este una de cobai si de incercari si suferinta...

    ReplyDelete
  8. Este evident faptul ca daca NOI nu facem ceva, n-o sa faca nimeni pentru noi!
    Si putem sta mult asa... sa asteptam nemurirea sufletului. Este CLAR ca trebuie facut ceva!
    Dar trebuie sa ne gandim, sa-i lovim, acolo unde-i doare mai tare. Eu nu am posibilitatea de a opri o institutie din lucru. Am doar posibilitatea de a iesi in strada si sa STRIG! Hotilor, ne-ati ciuruit si ultima speranta de democratie! Si as vrea ca atunci, Base, sa faca din nou acea "baie de multime" care l-a caracterizat in campanie electorala! Dar n-o va face... Oare va face CEVA? Va pleca? El si a lui sleahta de burtosi ? Ma indoiesc
    Dar da, as iesi in strada LA ORICE ORA, IN ORICE ZI, numai sa stiu ca vocile noastre vor fi AUZITE de cine trebuie. Pt ca Base degeaba ne aude...

    ReplyDelete
  9. Daca se vor alatura indeajuns de multe cu siguranta se vor face auzite si vocile noastre...si ca sa nu fim dezamagiti eu zic ca pentru inceput trebuie sa avem ca scop sa ne facem auziti.

    ReplyDelete
  10. Trebuie creat un site, forum, o pagina de facebook pentru inceput! Pe un blog este f complicat, multe subiecte, se pierde ideea principala!
    Trebuie creata o pagina de facebook (este probabil cel mai accesibil si usor de promovat) care sa se concentreze doar pe acest subiect! Cum sa ne facem auziti! Sa planificam, sa discutam! Sa avem toti acelasi scop! Dar totul trebuie f bine organizat!

    ReplyDelete
  11. Corect si sunt de parere ca un FaceBook ar fi ok gasit un titlu bine ales pentru subiect, asteptat si recrutat pentru inceput....Desi cred ca am gasit mai bine zis tu ai gasit titlul "Cum sa ne facem auziti!" pe parcurs vin ideei si alefem cei mai bun...

    ReplyDelete
  12. Pastram legatura!
    Sunt sigura ca daca vom fi bine organizati si, normal, ingeniosi, vom face ceva bun si vom fi auziti de cineva!
    Sa nu fie in zadar gestul d-nei profesoare care a stat in greva foamei, gestul lui Adrian Sobaru sau cel al pensionarului care s-a sinucis.
    Pentru noi si pentru ei, eroii zilelor noastre!

    ReplyDelete
  13. Pentru noi si pentru ei, eroii zilelor noastre!
    O seara buna... Ne auzim.

    ReplyDelete