Pagini

Mă îndoiesc, deci gândesc. Gândesc, deci exist.

Saturday, October 31, 2015

Ţara creierelor spălate

Trebuie să recunosc că până azi-dimineaţă nu auzisem în viaţa mea de formaţia “Goodbye to Gravity” şi nici de clubul “Colectiv”.
Am aflat de tragedia petrecută aseară de pe facebook, am văzut câteva poze, am citit câteva bloguri, articole şi comentarii.
Am ajuns la o singură concluzie: ţara asta e o adunătură de creiere spălate!

Să trăieşti în anul 2015, secolul XXI, să spui şi să GÂNDEŞTI că a fost mâna lui Satana… Nu, e prea mult pentru mine!
Că ăia au cântat nu-ştiu-ce melodie cu moarte, că se numeau “Goodbye”, că erau în nu-ştiu-ce combinaţie de data şi care e nu-ştiu-ce număr satanic.
Nu… refuz să cred că aşa ceva e posibil. E o glumă, nu? Oamenii ăştia nu există în realitate, nu? Oamenii ăştia nu trăiesc zilnic printre noi, nu?
Am citit comentariul unuia şi zicea că “aşa le trebuie, că sunt drogaţi, tatuaţi, şi că l-au invocat pe Satana”.
Băăă… voi sunteţi sănătoşi la cap???

Pe cealalta parte, îi găsim pe cei care dau vina pe biserică pentru lipsa locurilor in spitale şi lipsa aparatelor. Pe bune!? Acum aţi realizat ? Când vreodată a avut România spitale şi aparate? Acum realizaţi că e corupţie? Acum realizaţi că se dau bani pentru catedrale şi nu pentru spitale?
Ce-ar fi să vorbiţi cu prietenii şi cu familia voastra să nu-i mai dea 4-500 lei preotului când se căsătoresc sau când îşi botează copilul? Ce-ar fi să-i spui lu’ bunică-ta să nu se mai ducă să se târască la moaşte? Ce-ar fi să-i zici prietenei să nu-şi cumpere portofelul ăla de pe okazii care „a fost în pelerinaj la Arsenie Boca” ?
Ăsta e poporul, aşa sunt creierele: spălate! Biserica, preoţii, toţi politicienii, şefii, directorii, profită de asta. Asta e ţara. Ce dacă sunt eu cu tine şi cu încă 100 000 împotrivă? Sunt 1.000.000 pentru.

A treia categorie e a celor care au fost direct afectaţi de tragedie. Cei care îi mulţumesc lui Dumnezeu că au scăpat. Arrgh!!! Am mai avut discursul ăsta şi la tragedia de la maternitatea Giuleşti...
Cei care au murit, părinţii care şi-au pierdut copilul.. cărui Dumnezeu să mulţumească??? Cei care au murit arşi de vii, sau călcaţi în picioare de „cei protejati de Dumnezeu”... ei??? Ei cui mulţumesc? Sau ei pe cine acuză? Tot pe Dumnezeul care te-a salvat pe tine?!


Nu te-a salvat Dumnezeu. Te-a salvat norocul de a fi aproape de ieşire. Te-a salvat asistenta sau doctorul ăla pe care îl înjurai poate acum câteva luni pe facebook şi îi spuneai că e “şpăgar”. Am mai văzut un comentariu “doar bunul Dumnezeu îi poate ajuta acum pe cei din spitale”. Nu, bă! Doctorul ăla care nu a dormit de 2 zile şi care lucrează pe 3 lei/lună. Ăla îl poate salva… şi soarta!

Ieri nu a fost niciun Dumnezeu. Ieri a fost un accident. Un accident care se poate întâmpla oriunde şi oricui.

În fiecare zi ne asumăm un risc. Fiecare decizie pe care o luăm este supusă unui risc. Că vecinul e un idiot şi a uitat butelia aprinsă şi a sărit tot blocul în aer; că mergi pe stradă şi îţi cade o cărămidă în cap; că te urci în maşină şi intră un dobitoc în tine; că eşti fotbalist şi ai un atac cerebral pe teren; că eşti în avion şi se opreşte motorul; că eşti poliţistul care deschide o coloană oficială, dar cazi într-o gaură de canal şi mori; că te duci la un concert la trupa ta preferată şi ieşi de acolo într-un sac.

Sunt riscuri la care ne supunem, sunt riscuri care ne fac să trăim... atât cât de mult şi de bine se poate.
Accidents fucking happen.

Sunt convinsă că mai sunt zeci de mii de cluburi/ baruri/ localuri doar cu o ieşire sau la care s-a folosit material foarte inflamabil pentru izolare.
Da, ce s-a întâmplat aseară a fost o tragedie. Sunt sigură şi că se va găsi un vinovat, cineva va trebui să fie ţapul ispăşitor. Că este tipul care „s-a jucat cu focul”, că este patronul clubului, că este organizatorul, că este cel care le-a dat aprobarea de funcţionare. Cineva va plăti. Însă nu asta va trebui să ne mulţumească.

O altă tragedie se poate întâmpla din nou... oriunde.



Monday, February 16, 2015

De ce sa vezi 50 Shades of Grey

Am fost la film.

Sa spui despre 50 Shades of Grey ca e film porno trebuie sa fii, in primul rand, idiot. In al doilea rand, sa nu stii ce e ala film porno.
Sa spui despre 50 Shades of Grey ca e despre unu' bogat care o bate pe una virgina trebuie sa fii, din nou, idiot. E ca si cum ai spune ca Harry Potter e despre un magician, despre Lord of the Rings ca e despre niste pitici care cauta un inel, despre Matrix ca e despre unu care viseaza si asa mai departe.
Du-te la film (ca sa nu zic sa citesti cartea) si-apoi comenteaza.
E clar, filmul nu se compara cu cartea. Desi au trecut doi ani (cred) de cand am citit seria, tot imi aduceam aminte detalii pe care le urmaream sa vad daca apar in film.
Filmul nu construieste atat de mult relatia lor, precum se construieste in carte. Da, chiar si cu detaliile picante.
Filmul... povestea... nu e despre unu care o bate pe una. Iar daca nu vezi dincolo de asta, atunci, ramai un idiot. Ramai in lumea ta.
Povestea e despre dorinta femeii de a-l schimba pe barbat. De a-si dovedi ei, ca poate schimba orice barbat, fie el si "cel mai ravnit miliardar". Fie el si "fifty shades of fucked up". Povestea va mai spune voua, barbatilor, ca femeile se gandesc la sex. Mai mult decat credeati voi ca ne putem gandi. Povestea va spune ca femeia are nevoie de un barbat. Irelevant cat de bine arata sau cat de bogat e. De un barbat stapan pe situatie, caruia sa ne predam trup si suflet. Si in care sa avem incredere ca si el, in felul lui, se preda trup si suflet noua. Un barbat care sa ne faca sa il dorim, un barbat care sa ne ia mintile si alaturi de care, greu ramanem cu picioarele pe pamant. Un barbat care sa ne faca sa facem lucruri de neimaginat (fie ele sexuale sau nu). Barbatilor, cititi cartea... veti invata multe despre femei.
Povestea urmareste atat "predarea" ei... cat si a lui.

Am fost la film pentru ca am fost curioasa de transpunerea vizuala a cartii. Aveam alta imagine a lor in minte, in timp ce citeam cartile. Am fost un pic dezamagita de actorii alesi, dar pana la urma a fost bine. Foarte bine. Ca sa o citez pe o prietena, "pe asta l-as supara si eu toata ziua!" :)

Filmul nu e o capodopera. Nu e nici macar in top 50 pentru mine. Dar as fi regretat daca nu l-as fi vazut.
Mergeti la film, s-ar putea sa fiti surprinsi. Placut surprinsi!

"We aim to please."



Saturday, January 17, 2015

Living alone...

  Ce m-a invatat timpul de cand locuiesc singura:

  1. Vasele lasate in chiuveta, nu se spala singure. Tot acolo le gasesti si cand te intorci acasa
  2. Poti manca in camera, la televizor
  3. De la "o sa fac curat cel putin o data pe saptamana" ajungi la "o sa fac curat cel putin o data la doua saptamani", iar mai apoi la "luna asta oare am facut curat?!"
  4. Poti veni acasa tarziu... si poti aprinde si becul
  5. Poti sa-ti faci cartofi prajiti si la 2 noaptea
  6. Nu te certi cu nimeni pe telecomanda
  7. Intotdeauna vei avea dubii daca ai inchis sau nu usa cand ai plecat
  8. Daca nu mergi sa-ti cumperi de mancare, nu mananci
  9. Patul il faci doar cand se anunta musafiri
10. Poti sa bei singur/a. Nu te judeca nimeni
11. Suma de la intretinere e mereu o surpriza
12. Gunoiul il duci cand incepe sa dea pe dinafara
13. Poti intra incaltat, chiar daca ai facut curat
14. Facturile le strangi langa usa de la intrare si iti spui timp de cel putin o saptamana "azi trebuie neaparat sa le platesc"
15. Cheia de rezerva e data la un prieten
16. Poti sta in baie si 3 ore
17. Alegi muzica si filmul
18. Daca n-ai chef de nimic, poti sta in pijamale toata ziua
19. Schimbatul lenjeriei de pat e un adevarat ritual
20. Te bucuri cand schimbi buretele de vase sau prosoapele la baie
21. Nu-ti cunosti vecinii
22. Poti dansa si canta chiar daca nu te pricepi la asta
23. Poti vorbi orice si cu oricine la telefon
24. Incepi sa porti dialoguri cu tine insuti
25. Abia astepti sa mergi acasa la mami...



Saturday, November 8, 2014

Nop! Tot nu ma duc la vot

Singurul lucru bun la faptul ca mai este un tur de scrutin este faptul ca nu mai vad 5-6 mascarici care vor sa fie presedinte, ci vad doar 2.
Ii dispretuiesc pe amandoi. Niciunul nu merita efortul meu de a ma duce la vot. Si acum am mai spus, e dreptul meu sa nu ma duc la vot.

Nu il votez pe Ponta din cauza oamenilor pe care ii are in spate. Baroni, mafioti, traseisti politici.
Pe Ponta il vad ca pe papusa ideala a unor oameni precum Dragnea, Ioan Rus, Vanghelie, Negoita si multi altii care au avut un trecut mai mult sau mai putin dubios. Nu il votez pe Ponta din cauza propagandei din jurul lui, din cauza "armatei rosii" din spatele lui care isi are ca target populatia trecuta de o anumita varsta, populatie care poate fi cumparata cu o plasa cu alimente.
Insa... sa zici ca Ponta e comunist? Acum, DUPA 25 de ani de la Revolutie? Omul nici nu era major la revolutie! Despre ce comunism vorbiti? Nu v-ati mai saturat de discursul asta penibil? Astia din Timisoara cica ies in strada sa strige "jos comunismul" si isi compara initiativa cu cea din `89. Probabil se duc doar sa-si dea un check-in, intrucat multi nici nu erau nascuti in `89. Ce sa stie ei despre comunism?!
Ce penibil.
Cred ca cei care au murit in revolutie se rascolesc in mormant. E o idiotenie sa faci o asemenea comparatie.
Sa nu uitam totusi ca din `90 pana acum am avut 2 presedinti cu un istoric patat de comunism si tot nu ne-am intors la vremurile alea (indiferent cum erau ele, aveam doar 2 ani la revolutie). Si amandoi au avut cate 2 mandate! Si TOT nu ne-am intors la vremurile alea.
Ponta nu poate fi votat din MULTE motive, mult mai actuale in timp si spatiu. Comunismul e doar o gluma proasta si disperata.

Nu il votez nici pe Iohannis din acelasi motiv. Oamenii pe care ii are in spate. Sa votezi un om sustinut de Blaga, Predoiu, Anca Boagiu, Andreea Paul, Ungureanu, Gh. Flutur, Roberta Anastase, Sulfina Barbu, Ioan Oltean, Popoviciu, Igas, Saftoiu si muuulti multi atii mi se pare o idiotenie si mai mare decat sa-l crezi pe Ponta comunist.
Oamenii astia au furat CA IN CODRU cand au fost la guvernare, intre 2008-2012. Oamenii astia au taiat salarii si in stanga si-n dreapta, oamenii astia ne-au mintit IN FATA, oamenii astia si-au batut joc de noi in fiecare zi.
"Votati-ne ca va dam 50%! Tariceanu vorbeste prostii, cum sa nu fie bani? A, bine ca ne-ati votat, bani de 50% nu avem! Dar ia tu, Udrea, de aici niste jdemilioane de euro pentru a promova turismul!"
 sau: "Nu ne imprumutam de la FMI ca noi suntem smecheri si nu ne afecteaza criza. Ne imprumutam un pic de la FMI, dar asa... doar ca o centura de siguranta. Ne imprumutam MULT de la FMI ca altfel ne ia dracu". "Nu scadem salariile, pe noi nu ne afecteaza criza. Scadem salariile cu 25%!"
 Cam asta a fost discursul lor, iar daca nu va aduceti aminte, atunci poate nu ar trebui sa aveti drept de vot. Nu exista grupare mai josnica decat natia PDL-istilor (fosti si actuali). La toata sleahta asta se adauga si razvratita Macovei, care se-ntoarce cu coada intre picioare (si cele cateva mii de voturi) in marea casa a PDL, acolo unde sigur va avea un loc caldut pregatit in caz de succes la alegeri.
Nu il votez pe Iohannis din cauza posibilului guvern PDL-ist care ar putea fi instaurat.
Dar oricum, la cata lume e innebunita de Iohannis in mediul virtual, cred ca sigur o sa ia vreo 120% din voturi :)

In incheiere as vrea doar sa va pun o intrebare. Cand Iohannis a fost propus premier din partea USL,
atunci nu era bun Ponta ca il propunea pe Iohannis intr-o pozitie cheie in Romania? Sau nu era bun Iohannis ca era cu Ponta?

Sa votati bine!
Ca mie mi-e scarba...

Wednesday, October 29, 2014

Mi-e rusine sa ma duc la vot!

Da, puteti sa dati cu pietre.
Da, puteti sa-mi spuneti ca nu am spirit civic si ca sunt o nenorocita pentru asta.
Da, puteti sa-mi spuneti ca nu se va schimba nimic daca vom continua cu aceasta mentalitate.
Da, puteti sa-mi spuneti sa merg sa imi anulez votul, ca sa nu voteze altcineva pentru mine.
Da! Da! Da! Puteti sa-mi spuneti ce si cum vreti! Le-am auzit PE TOATE.

Nu! Nu! Nu! Nu ma duc la vot. Nu merita benzina consumata pana la o sectie de votare. Sa voteze altii pentru mine. Ma doare-n cot.
M-am saturat de politica, m-am saturat de ideea de vot negativ (de ce sa merg sa-l votez pe unu' pe care nu-l vreau, ca sa scap de altul pe care nu-l vreau?!), m-am saturat sa le vad fetele pe toate cladirile, m-am saturat sa fiu invadata de articole si campanie electorala online. Toti sunt o apa si-un pamant. TOTI! Toti se schimba dupa cum bate vantu, toti se-njura azi si se pupa maine. Toti se-mbogatesc, unul cate unul, toti sunt aroganti, toti isi bat joc de noi.
FARA EXCEPTIE.
Nu mi-ar ajunge o noapte intreaga sa scriu ce ma scarbeste la fiecare candidat in parte. Dar romanul are memoria scurta... si romanul uita... si romanul se duce la vot sperand ca o sa se schimbe ceva. Insa se schimba doar ordinea in care se imbogatesc altii.
Va rog, nu ma provocati sa spun si sa dovedesc cu poze. clipuri video, interviuri cat de nenorociti sunt toti candidatii. Va rog, nu incercati sa ma convingeti de un anumit candidat, va rog nu incercati sa ma convingeti sa merg sa-mi anulez votul.
NU.MA.DUC!
Pentru ca nu cred in acest sistem.

Voi merge la vot cand:
1. trecerea de la un partid la altul va fi interzisa TOTAL. In momentul in care ti-ai ales partidul, deci si anumite principii si doctrine (oare crede cineva in doctrina politica?!) acolo ramai. Nu-ti mai convine, bine, pa. Pa, de tot de pe scena politica.

2. va fi implementat un program informatic (pe care cred ca l-ar putea programa si un elev de liceu) prin care atunci cand te prezinti tu cu cnp-ul tau la vot, sa apari inregistrat in acest sistem national cum ca ai votat. Iar daca tu te trezesti ca boul intr-un autobuz care merge de colo colo si iti da unu' 5 lei sa te duci intr-o alta sectie de votare cu acelasi cnp al tau - atunci marş la puşcărie! Insa se vrea?! Bineinteles ca nu se vrea!

3. (pregatiti iar pietrele) voi merge la vot cand nu va avea toata lumea drept de vot. Cred in votul cenzitar, sau intr-o alta modalitate de a alege electoratul. Nu vreau ca votul meu sa conteze la fel de mult precum al lui `nea Ghita din Cucuietii din deal, care n-a auzit in viata lui de buget, de inflatie s.a.m.d., dar pune stampila pentru ca a primit o galeata si un kil de zahar. Nu vreau ca votul meu sa conteze la fel de mult precum al pirandei care nu a platit in viata ei 1 leu (!!!) la stat prin impozite, taxe etc.

In concluzie?! Nu ma duc la vot, nici acum... si probabil multi ani de acum inainte.
Mi-ar fi rusine sa sustin prin prezenta mea un sistem pe care il detest.
Si il detest din tot sufletul.






Sunday, August 24, 2014

How to be single

Sunt in „afacerea” asta de atât de mult timp, încât mă simt îndreptăţită să dau sfaturi fetelor lovite de această situaţie.
Rule #1: Niciodată, dar NICIODATĂ nu arăta celor din jur orice altceva decât faptul că eşti fericită de situaţia în care te afli. Spune-le că te bucuri de noi experienţe, de libertate. Spune-le că nu ai fost niciodată mai fericită ca acum, că e mult mai bine singură decât într-o relaţie nefericită. Ei nu trebuie să ştie că sâmbăta seara (şi în multe alte seri) îţi plângi de milă urmărind filme romantice şi concluzionând că nu vei întâlni niciodată pe cineva potrivit şi că vei muri singură. Ei nu ştiu asta, ci ei te vor invidia că eşti aşa puternică. Ei te vor invidia când vor vedea cât de puţin îţi pasă dacă eşti sau nu cu cineva. Pentru ei, eşti femeia independentă care ştie exact ce vrea de la viaţă şi nu are nevoie de un bărbat pentru asta.
Rule #2: Ieşi în oraş. Nu singură, desigur. Asta ar fi patetic, chiar şi pentru noi. Convinge-ţi prietenele să-şi lase bărbaţii acasă şi să ieşiţi „ca fetele”. Tu, evident, cu ochii după bărbaţi în timp ce le asculţi poveştile cu şi despre bărbaţii lor. Aici e din nou momentul să-ţi arăţi fericirea că eşti singură şi poţi să te şi lauzi un pic. Ai grijă însă, nu ai vrea să te lauzi prea mult cu libertatea şi fericirea. Doar nu vrei să strici relaţiile prietenelor tale, nu?!
Rule#3: Evită să ieşi în oraş sau să mergi în concedii doar cu cupluri. Dacă sunt prieteni buni, nu te vor face să te simţi în plus. Dar tu oricum te vei simţi. Deci, interesează-te înainte de acest aspect, iar dacă vine măcar un bărbat singur, go for it!
Rule #4: Te vei lovi cu siguranţă de situaţii în care vei avea nevoie de un bărbat. Gen, probleme cu maşina, cărat mobilă şi altele. Ţi-aduci aminte când am spus că nu ai vrea să strici relaţiile prietenelor tale? Eh, bărbaţii prietenelor tale te vor ajuta cu siguranţă. Îţi vor ţine probabil discursul cu „vezi, de’asta îţi trebuie şi ţie un bărbat” – de parcă tu nu ai şti. Ignoră şi zâmbeşte. Ei nu trebuie să ştie că sufletul îţi plânge.
Rule #5: Nu deveni disperată. Dacă întâlneşti un tip drăguţ în oraş ieşind cu nişte prieteni comuni, dar nu ţi-a cerut numărul şi nici nu v-aţi adăugat pe facebook atunci când s-a dat check-in-ul obligatoriu de ieşit în oraş, NU DISPERA. Da, poţi merge acasă şi să-l cauţi pe facebook. Nu îi da niciun like, comment şi nici add. El nu trebuie să ştie că ai fost pe acolo. Dacă şi el te-a plăcut, VA GĂSI O CALE să te contacteze. Dacă trec câteva zile şi nu ai niciun semn, atunci nu e interesat, deci nici interesant! Nu fă tu primul pas. Ţie îţi place să fii single, remember?
Rule #6: Tot în categoria „nu dispera” – nu relua relaţia cu vreun fost prieten. Oricât de bine ţi se pare că arată acum faţă de atunci. Chiar dacă ai „uitat” de ce v-aţi despărţit şi îţi aduci aminte doar de momentele bune. Don’t do it! Motivul pentru care v-aţi despărţit a fost un motiv bun şi vei ajunge din nou la el mai devreme sau mai târziu. Dacă îţi spune că nu vei găsi pe cineva ca el, răspunde-i că „aia e şi ideea”. Mai bine singură decât într-o relaţie nefericită! Şi oricum, dacă CHIAR vrei o relaţie, ştim că o poţi avea cât ai pocni din degete. Cu toate avem un EL, undeva in the friendzone, la care vom apela dacă ne trezim single şi peste 5 ani.
Rule #7: Asigură-te că nu eşti singură de sărbători. Perioada asta poate fi foarte demoralizantă. După sărbători, te poţi întoarce la libertate şi noi experienţe.
Rule #8: Be yourself. I mean, be your happy self. Nu-ţi schimba stilul sau personalitatea. Cineva, cândva, se va îndrăgosti de tine. Şi ai vrea să se îndrăgostească de tine, nu de o imagine falsă.
Rule #9: Atunci când nu vei mai fi single, nu uita ce ai fost şi unde ai fost. Nu începe cu inimioare, flori, gesturi şi poezii romantice postate pe facebook, de parcă cu o săptămână înainte nu spuneai cât sunt de patetice. Nu te lăuda prea tare, într-o secundă te poţi întoarce la statutul de single. Nu că asta ar fi rău... J

Rule #10

Thursday, March 13, 2014

Nu stiu exact ce titlu sa ii pun...

"Nu ma intristeaza gandul de a fi singura toata viata, dar ma ingrozeste gandul de a fi nefericita alaturi de persoana nepotrivita toata viata".
De ce trebuie sa cedam presiunii societatii si sa ne casatorim cu prima ocazie pe care o avem? De ce ne "plafonam" intr-o relatie cu o persoana alaturi de care stim ca nu vom fi fericiti o viata intreaga? De ce facem compromisuri peste compromisuri, sperand intr-o schimbare, sperand intr-o imbunatatire? De ce iti oferi inima doar pentru a fi ranita? De ce sa nu astepti persoana potrivita? Persoana alaturi de care poti fi tu, poti spune si face ce vrei?
Pentru ca W s-a casatorit si X s-a logodit si Y are deja copil si Z e intr-o relatie stabila de jdemii de ani si pentru ca iti trece vremea si ti-e frica sa mori singura. Plus ca nu e intalnire de familie de la care sa lipseasca intrebarea "cand iti gasesti si tu pe cineva?" Sau mai rau "o sa mor si nu o sa te vad si pe tine la casa ta!" De parca daca mi-as gasi pe cineva, automat m-as si casatori cu el. Mult prea multe relatii am vazut destramandu-se dupa multi ani si din prostii. Relatiile nu mai sunt asa stabile ca acum cativa ani. Sunt mult mai superficiale si relatiile si casatoriile. Multe sunt doar de gura lumii, multe sunt doar pentru ca "altu' mai bun poate nu mai gasesc", sau pe principiul "sa fie un pic mai frumos ca Dracul si sa ma iubeasca".
Asa, sincer, ma pot marita maine. Multumesc, dar nu multumesc.
Toate la timpul lor, deocamdata imi e PERFECT asa cum sunt. Cand o fi sa-l intalnesc, poate imi voi schimba mentalitatea, pana atunci... life is a journey, not a destination! :) Nu consider ca am pierdut timpul sau ca mi se scurge timpul intr-o clepsidra tinuta si supravegheata atent de catre societate. Ba dimpotriva.
Iubesc libertatea, iubesc faptul ca nu trebuie sa dau nimanui explicatii, iubesc lipsa compromisurilor, iubesc faptul ca nu mi se reproseaza lucruri, iubesc sa fac ce si cand vreau.
Veti spune probabil "vulpea care nu ajunge la struguri spune ca sunt acri" si probabil veti avea dreptate :) Dar asa ma simt in momentul asta. Este normal (si sper) sa imi schimb mentalitatea. Mi-am schimbat mult comportamentul in ultimii ani. Pana la 18 ani citisem maxim 2-3 carti... si alea din obligatie, nu din placere. In ultimii 3 ani am citit peste 30, din care jumate cred in engleza si niciuna din obligatie! :) Pana acum cativa ani ieseam aproape zilnic in club sau macar la vreun bar/pub. Acum am iesit si nu m-a impresionat nimic. Poate am imbatranit eu si cu siguranta s-au schimbat vremurile si mi-e destul de greu sa recunosc (iar cei care ma stiu, pot confirma ca e greu de crezut) ca as prefera sa stau in casa sa citesc o carte decat sa ies in oras intr-o sambata seara... Mi-e greu si mie sa cred asta, dar asa este.
Oricum, stiu ca mi-am trait tineretea... cu varf si indesat. Am chiulit de la scoala atunci cand a fost vremea chiulului, am copiat la examene atunci cand a fost vremea copiatului, am iesit in cluburi cand nu aveam alta grija decat "in ce club iesim azi?!", m-am chefuit cu orice ocazie am prins, am dansat, am cantat si m-am distrat. Plus toate locurile in care am fost la care multi doar viseaza...
Le-am trait pe toate la timpul lor.... exact cand trebuia si cum trebuia.

Nu stii ce e independenta pana nu mai ai 10 lei in portofel si te intrebi ce sa iei, ceva de mancare sau o cola?
Nu stii ce este un risc pana nu spui "na, hai sa vedem, ce o fi o fi!"
Nu stii ce e muzica pana cand versurile unei melodii nu iti rascolesc inima.
Nu stii ce sunt amintirile pana cand nu revezi o poza si parca esti acolo, simtind adierea vantului si simtind fiecare emotie pe care ai avut-o si in momentul in care ai facut poza aia.
Nu stii ce e libertatea pana nu te urci in masina intr-o zi insorita, dai geamu jos, pui ochelarii de soare, muzica la maxim si conduci... Conduci fara o destinatie, conduci cu gandurile hai hui, conduci departe de orice grija.
Nu stii ce e un loc de vis pana nu ajungi acolo si primul lucru pe care il spui "Nu-mi vine sa cred ca sunt aici!"