Pagini

Mă îndoiesc, deci gândesc. Gândesc, deci exist.

Showing posts with label plafon. Show all posts
Showing posts with label plafon. Show all posts

Wednesday, November 30, 2011

Un fleac... v-ati plafonat!

Imi place mult de tot razboiul "De ce iubesc Romania?" vs. "De ce dracu' sa iubesc Romania?" Pe facebook toti si-au pus tricolorul la loc de cinste (inca 2 zile) si paginile bubuie de postari cu declaratii romantice la adresa tarii. In coltul din dreapta: unii indragostiti lulea (in special cei plecati); in coltul din stanga: noi, astia cu picioarele mai pe pamant. Pe pamant romanesc, zic. Ce usor e sa vorbesti cu patima si foc despre dragostea pentru Romania de la sute de km departare! Cat de usor e sa vorbesti. Punct.
Romanu' in vorbe e erou.

Ati uitat cum era aici? Ati uitat ca nu vi se deschide nicio usa fara "o atentie"? Ati uitat cat de repede vi se risipea salariul (daca aveati) aici? Ati uitat ca degeaba visati la un job bun daca n-aveati pe nimeni "sa va puna o vorba buna"? Veniti aici sa va loviti de realitate! Ati uitat ca trebuia sa va imprumutati sa aveti ce pune pe masa de sarbatori, ca doar asa e traditia? Iar noi tinem la traditii, cum sa nu tinem!.... Ati uitat manelaria de care va loveatzi la orice colt de strada? Sa va uitati maine la TV, ca se dau sarmale si mici. Poate aveti vreun flashback! Ati uitat inghesuiala din marile magazine si DISPRETUL cu care esti tratat atunci cand ar trebui sa fii cea mai importanta persoana din acea incapare? Ati uitat ca aici muncesti PENTRU SEF si nu pentru client? Si mai ales, ati uitat ca, acolo unde sunteti acum, la inceput trebuia sa lucrati INZECIT mai mult decat cei de acolo, DOAR CA SA FITI TRATATI CA FIIND EGALI? Si nu care cumva sa slabiti vreun pic ritmul, ca va ia sefu' in sedinta. Cei care au lucrat MACAR o luna "afara" stiu exact despre ce vorbesc.
Parca era un pic mai greu pe aici, nu? Dar e bine ca va e dor de patrie!

Nu mi-e rusine nici cu "indragostitii" euforici (si periodici) care inca sunt pe aici. Cica sa ceri servicii de calitate! Daa... conceptul de "a fi servit" la noi s-a plafonat la "a ma baga in seama". Ne bucuram nespus daca vanzatoarea de la supermarket ne ZAMBESTE politicos si avem grija sa le spunem tuturor cunoscutilor: mergeti la magazinul X, e o doamna asaaaa dragutza acolo.
Nu mai avem pic de speranta ca vom fi tratati asa cum TREBUIE. Asa cum meritam! Asa ca ne-am, scuze, V-ATI plafonat la ce primiti. Si gata. Traiti de pe o zi pe alta si asteptati ... scuze, habar n-am ce asteptati, ca doar nu faceti nimic concret pentru tara voastra. O iubiti de sarbatori si de 1 Decembrie. Da! Asta sigur e suficient! Chiar imi spunea cineva cu care am "socializat" pe facebook "pai ce naiba sa faca romanii daca ei sunt mai preocupati de capra vecinului decat de capra lor?"
Vecinu' e plafonul dupa care romanu' isi traieste viata. Nu conteaza principiile, nu conteaza ce vrei cu adevarat de la viata, ce MERITI de fapt de la viata, conteaza doar cum te vad ceilalti. Si asta este MARE pacat... Va mandriti daca ati avut o viata grea, dar v-ati descurcat cumva... desi traiti in/sub normalitate. Spuneti ca "v-ati depasit conditia".

Eu consider ca inca nu mi-am atins conditia. Si sunt sigura ca o voi si depasi.