25

Ieri am ajuns la fascinanta vârstă de 25 de ani. Pentru unii fascinantă, pentru mine demoralizantă. „Viaţa abia acum începe” încerca lumea să mă-mbărbăteze. Nu! Viaţa a început când te-ai născut! Ai căpătat libertate oficială la 18. Iar de atunci toţi anii care trec, te îmbătrânesc.

Pentru mine 25 e demoralizant. E momentul când, la un sfert de secol, realizez că nu am realizat nimic. E momentul când nu ştiu ce voi face în continuare. E momentul când nu am nicio explicaţie logică pentru firele albe din cap. E momentul când realizez ca poate... mi-am pierdut momentul!

De când m-am născut am fost învăţată să am aşteptări înalte. Întotdeauna am crezut că „pot mai bine de atât”. Din punct de vedere profesional, dar şi din punct de vedere personal. Am trecut peste mulţi şi multe, fiind sigură că voi găsi ceva mai bun. Societatea m-a făcut să cred că dacă am o facultate terminată, lucrurile vor veni de la sine. Şi că totul va fi perfect. Dar nu este. 

Da, am fost în locuri în care doar visam că o să ajung. În locuri în care mulţi încă visează că pot ajunge. Am cunoscut oameni care mi-au schimbat modul de gândire, care mi-au schimbat personalitatea, am văzut locuri şi oameni care m-au influenţat şi mi-au schimbat principiile de viaţă. Însă acum, toate aceste locuri şi toţi aceşti oameni sunt doar amintiri şi poveşti care încep cu „Când am fost eu în....”

Oarecum ciudat, având în vedere unde am ajuns acum, însă nu regret nimic din ce am făcut. Nu regret nicio decizie luată. Cred totuşi că am trecut prea uşor peste momente care, poate dacă le-aş fi dat mai multă atenţie, m-ar fi dus într-un loc mai bun. Dar am fost orbită de euforia vieţii independente, de libertatea pe care mi-am dorit-o şi pe care am şi primit-o, am fost orbită de oameni şi lucruri. Am făcut greşeli, dar mi-am spus întotdeauna că viaţa merge înainte. De aceea mi-am dorit să fac şi alte greşeli. Pentru că am putut! Am fost tot timpul sigură că atunci când va fi MOMENTUL, voi ştii, şi mă voi liniştii. Fie nu a apărut, fie nu l-am văzut eu şi l-am lăsat să treacă. Nu ştiu. Tot ce ştiu e că nu sunt acolo unde ma gândeam acum 10 ani că o să fiu. Şi sunt atât de departe, pentru că nici nu ştiu exact unde vroiam să fiu.

Nu regret deciziile luate, nu regret greşelile făcute şi probabil, dacă ar fi să-mi trăiesc viaţa încă odată, din păcate cred că aş trăi-o exact la fel. Şi nu pentru că nu am învăţat din greşeli, ci pentru că acestea m-au definit.

25 nu e numai vârsta la care realizez că nu ştiu ce-am făcut cu viaţa mea şi încotro să o apuc, ci e şi vârsta la care realizez că dacă aş primi o nouă şansă, aş face exact aceleaşi greşeli şi că aş avea aceleaşi aşteptări înalte pe care încă le am şi acum.

Living the American Dream :)

Dap! deffinetly living the american dream
With a shitty job.. and a shitty apartmanet, in a shitty city
Nah.. glumesc!!! nu e kiar asa de rau :) si chiar dak ar fi, sunt in SUA??? Sunt! Aici si dak traiesc in canale e minunat :P
Asadar, shitty job-ul n-o sa mai fie mult timp.. mai vro 2 saptamani pana imi vine un act (fara de care practic nu exist aici, deci fara de care nu pot lucra :P), apoi ma mut la alt (probabil shitty) job :P
Probabil plec si din Saratoga Springs ca e cam boring.. Prea liniste pentru ce vreau eu :) Anyway!
Apartamentu in care stau e okay.. am tot ce-mi trebuie, except.. mobila in sufragerie :) si exersez f mult mancatu stand pe jos si multe alte activitati din aceeasi pozitie, sezand :)
Dar nu este asta cel mai aiurea lucru.. (o sa primim mobila zilele astea)
Problema mea cea mai mare este... O PISICA!!!!
DUMNEZEULE!!!! Va datzi seama?! Mie!!! Deci.. MIEEE!!! Sa-mi vina sa arunc O PISICA pe geam!!!! Nu va puteti inkipui! E nebuna. Eu ii spun "The Black Devil". E criminala! E in calduri si face ca trenu-n gara (mai ales noaptea evident, ca ziua doarme). Mi-a distrus trolerul (probabil pentru ca mirosea a Zorro - pisicu meu de acasa, care a dormit un pic pe el inainte sa plec)
Si are o problema in special cu lucrurile mele, probabil din acelasi motiv! Anyway, SHE'S INSANE!!!! N-am vazut asa ceva.
In apartament, impart o camera (si patul) cu Lili (o tipa din Arad cu care am plekt din Budapesta), iar in apartament mai sunt 3 fete (una din Rusia si doua din Ucraina) si astea vorbesc numa in rusa si ma enerveaza :))
aici mai sta si proprietaru, Judson.. un tip la vro 25-26 de ani ( a lui e the black devil).
In fine, e okay, e interesant, nu ma asteptam la cine stie ce lux, asa ca sunt destul de multumita de conditii (mai ales la ce chirie platim!)
Okay, life in the USA?
Pai life in the USA e exact cum vedeti la televizor.. Casele alea mari, cu iarba proaspat taiata in fata, cu cos de basket, cu masini mari (astia au o problema de personalitate.. CE NAIBA AU TOTI MASINI ASA MARI!!!!! OMG!) cred k n-am vazut vro 5-6 BMW-uri, AUDI-uri sau VW-uri de cand am venit (si alea cateva le-am vazut in New York City). Astia sunt cu Toyota, Ford, Dodge, Hyundai si alte kestii de genu.
Masinile lor TOATE sunt automate, ei nu stiu sa conduca manual cars.. :) Na, n-au nicio treaba ei cu astea, sunt prea lenesi sa mai schimbe si viteze.
Sunt atat de lenesi incat unele masini au butoane pe volan de acceleratie si frana! OMG! Dupa ce ca au DOAR 2 PEDALE nici p-alea nu vor sa le foloseasca :)
Si va datzi seama, autostrazi peste autostrazi.. cu cate 4-5 benzi pe sens. Si totusi nimeni nu merge ca nebunu, toti respecta viteza legala! Pai sa aiba romanii asa drumuri? :)) Mda.. like.. uhm.. NEVER! :))
A! Si un lucru tare interesant. Ei se plang ca e scumpa benzina!!!!
E vro 2.6$ / gallon (1gallon = 3.7L) Mda.. exact.. la banii lor :)) Ei se plang ce scumpa e benzina (70centi pe L)! Is nebuni :))
Anyway, orasele astea mai micutze sunt exact cum le vedeti in filme, cu School Bus-es everywhere, cu treceri de pietoni cu Walk sau Don't Walk :) Cu Fast Food-uri la fiecare colt. Cu parc mare si CURAT! Lumea sta pe iarba, se joaca fotbal american sau ce naiba se joaca. Toata lumea pe iarba! SI TOTUL ESTE CURAT!
Parca e alta lume aici! Cand merg cu autobuzul la lucru, vad tot felul de lucruri, parca m-as uita la un film. Exact aceleasi imagini. Cartierele alea cu case la fel fatza in fatza si una langa alta.
De oameni ce sa va zic? Cand intri intr-un magazin iti zambesc toti, vanzator, om de serviciu, alti clienti.. Toti iti zambesc (si NU, nu aveam ceva pe fatza - ca m-am uitat :P ).
Toti vor sa te ajute, vin imediat si te intreaba daca ai nevoie de ajutor (nu numai vanzatorii, si alti clienti).
Iar cei care lucreaza acolo CHIAR VOR SA TE AJUTE! Si te intreaba ce vrei.. si cum vrei! Si nu e pupincurismu de la noi! Ca daca le zici "doar ma uit" se stramba la tine si-ti intorc spatele
Nu, aici daca "just looking" iti zambeste si iti spune "If you need any help, I will be right there for you".
Ieri am fost la Walmart, aici imi fac cumparaturile. de 17$ am luat o gramada de kestii (cola la 2L cu .. 1 $!!!!! woooww!! my kinda supermarket:)) )
Anyway, cautam o etajera.. sau ceva ca sa-mi pun si eu hainele, ca inca n-am despaketat :P
Si m-am dus la un domn, ulterior am vazut ca era la departamentu de vopsea. Irelevant. I-am spus cam ce caut, a venit cu mine MI-A ARATAT TOT CE AVEAU! Apoi mi-a aratat ce ar fi mai avantajos, o etajera de lemn cu vro 15$, apoi mi-a spus ca mai bine merg la Target (un alt supermarket) ca acolo au mai multe si poate un pic mai ieftine.
Pai se intampla asta in Romania??? Bine, pe langa ca nu venea nici naiba cu tine, IN CEL MAI BUN CAZ iti spunea "cauta p'acolo pe langa alea".
E cu totul alta lume aici, cu totul alti oameni, ALTA MENTALITATE!
Soferul de la autobuz tot timpul ne zambeste, asteapta sa urcam toti (trebuie platit acolo langa el, e un aparat, na si dureaza un pic mai ales daca suntem multi). Nimeni nu se ingramadeste sa urce, nimeni nu se grabeste, toti sunt calmi, toti asteapta. Toti zambesc, nimeni nu se stramba! Toti au rabdare.
Cand urci, soferu iti zambeste si-ti spune Good Morning.. sau "hello, how are u today?"
Cand cobori "have a nice day!" Si nu cred ca sunt obligati sa faca asta. Pur si simplu asa sunt ei.
In prima zi am fost socata :) a doua zi zambeam si eu, raspundeam si ii uram si eu o zi buna.
E cu totul alta viata aici.
E un vis. Traiesc un vis! Serios! Si nu sunt decat de o saptamana aici...
Va pup!
I miss you all!

UPDATE: AVEM MOBILLLLAAAA!!!! :)